Îmbarcarea într-un avion poate fi refuzată din mai multe motive. Uneori, pentru motive întemeiate, subiective, care au legătură cu pasagerul - starea sa de sănătate, cerințele de siguranță sau securitate, documentele de călătorie necorespunzătoare etc. Însă atunci când pasagerul s-a prezentat pentru îmbarcare, având o rezervare și îndeplinind toate condițiile impuse, refuzul la îmbarcare dă dreptul la compensații și nu numai, potrivit Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului.
Atenție! |
Regulamentul e direct aplicabil în legislația noastră, România fiind un stat membru UE (e ca și cum am vorbi de o lege din țara noastră). Asta înseamnă că se aplică în următoarele cazuri: dacă zburați în UE, iar cursa este operată de o companie din UE sau din afara Uniunii; dacă aterizați pe un aeroport din UE venind din afara Uniunii, iar cursa este operată de o companie din UE; dacă decolați de pe un aeroport din UE către o țară din afara Uniunii, indiferent dacă zborul este operat de o companie din UE sau din afara UE. UE înseamnă cele 28 de state membre, inclusiv Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Mayotte, Saint-Martin (Indiile de Vest Franceze), Azore, Madeira și Insulele Canare, precum și Islanda, Norvegia și Elveția. |
"În cazul în care un operator de transport aerian anticipează un posibil refuz la îmbarcare, atunci mai întâi trebuie să facă un apel la voluntari dispuși să renunțe la rezervările lor în schimbul unor indemnizații acordate în condițiile care urmează a fi convenite între pasagerul respectiv și operatorul de transport aerian", scrie în regulament.
Cum e puțin probabil să existe astfel de voluntari ori numărul lor să fie prea mic pentru a permite îmbarcarea celor cu rezervări, compania poate să refuze îmbarcarea pasagerilor împotriva voinței lor.
Aici, regulamentul recunoaște dreptul la despăgubiri și la asistență, pasagerii refuzați putând opta între a primi înapoi banii pe bilet și, eventual, un zbor de retur la punctul de plecare inițial, cât mai repede posibil, sau redirecționarea spre destinația finală.
Dacă aleg ultima variantă, adică să ajungă la destinația finală, dar cu o oarecare întârziere, prin alt zbor, atunci pasagerii au dreptul la despăgubiri, astfel:
- 250 de euro pentru toate zborurile de 1 500 kilometri sau mai puțin;
- 400 de euro pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1 500 kilometri și pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 și 3 500 kilometri;
- 600 de euro pentru zborurile care nu se încadrează mai sus.
În oricare dintre cazuri însă, pasagerii cărora li s-a refuzat îmbarcarea au următoarele drepturi:
- să primească mese și băuturi răcoritoare, direct proporționale cu timpul de așteptare;
- cazare hotelieră, în cazul în care este necesară o ședere de una sau mai multe nopți sau în cazul în care este necesară o ședere suplimentară față de cea prevăzută de pasager;
- transportul dintre aeroport și locul cazării (hotel sau altele).
În plus, pasagerii au dreptul la două apeluri telefonice gratuite și de a trimite gratuit mesaje prin telex, fax sau e-mail, conform regulamentului european.
Cei care se oferă voluntari și renunță la rezervarea lor de zbor au și ei dreptul la facilitățile menționate mai sus, pe lângă rambursarea costului biletului (ori un zbor de redirecționare sau de întoarcere la punctul de plecare inițial).
Centrul European al Consumatorilor din România îi sfătuiește pe pasagerii care ajung în astfel de situații să ceară de la companie în scris explicații pentru refuzul la îmbarcare (motivul refuzului). Dacă respectiva compania nu a asigurat mese și răcoritoare, spre exemplu, e indicat să se păstreze bonurile și alte hârtii care dovedesc că pasagerul a trebuit să scoată respectivii bani din buzunar - pentru ca mai apoi să se poată cere despăgubiri de la companie (în lipsa chitanțelor, nu se poate dovedi nimic).
Comentarii articol (0)