Legea 55/2021, care a fost publicată aseară în Monitorul Oficial și care se va aplica din 4 aprilie 2021, le va permite, astfel, evazioniștilor să scape mai ușor de închisoare, în anumite condiții.
Concret, la săvârșirea unei fapte de evaziune fiscală de la articolele 8 și 9 din Legea evaziunii (241/2005), inculpații vor putea să scape doar cu amendă penală dacă, în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată, acoperă prejudiciul integral, acesta fiind de maximum 100.000 de euro (echivalent în lei). Atenție: este folosit cuvântul „poate”, astfel că încă va exista riscul aplicării pedepsei cu închisoarea, chiar dacă se acoperă integral prejudiciul. Riscul pedepsei cu închisoarea va dispărea complet numai dacă prejudiciul este de maximum 50.000 de euro (echivalent în lei) și este acoperit integral. Regulile nu se vor aplica, însă, recidiviștilor (cei care vor comite o nouă faptă de evaziune în următorii cinci ani).
„În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amenda”, prevede Legea 55/2021.
Însă lucrurile pot sta chiar mai bine pentru evazioniști. Potrivit noului act normativ, în situația în care, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății (până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive), prejudiciul, majorat cu 20% din baza de calcul plus dobânzi și penalități, este acoperit integral, fapta nu se va mai pedepsi deloc.
”În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește (...)”, scrie în lege, făcându-se referire la faptul că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare sau, dacă a fost pusă în mișcare, nu mai poate fi exercitată dacă există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege (art. 16, alin. 1, lit. h din Codul penal). Este vorba fix de cauza citată în acest paragraf, introdusă de Legea 55/2021.
Pe deasupra, regulile mai favorabile amintite mai sus se vor aplica tuturor inculpaților implicați în proces, chiar dacă doar unul dintre ei acoperă prejudiciul.
Până acum, Legea evaziunii prevedea la articolul 10 (cel la care noul act normativ a venit cu modificările prezentate mai sus) că acoperirea integrală a pretențiilor părții civile, în timpul urmăririi penale sau a judecății (până la primul termen), face ca limitele pedepsei cu închisoarea să fie reduse la jumătate. Practic, modificările date de Parlament pot face viața mai ușoară evazioniștilor, care vor ajunge mult mai greu la închisoare (dacă au bani să acopere prejudiciul).
Faptele de evaziune fiscală indicate la articolul 8 din Legea evaziunii, pentru care se vor aplica regulile prezentate mai sus, sunt:
1. Stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat (inclusiv tentativa) - pedeapsă cu închisoarea de la trei la zece ani și interzicerea unor drepturi sau amendă penală (posibilitatea acordării amenzii este introdusă acum, prin Legea 55/2021; aceasta nu exista până acum);
2. Asocierea în vederea săvârșirii faptei de la primul punct (inclusiv tentativa) - pedeapsă cu închisoarea de la cinci la 15 ani și interzicerea unor drepturi sau amendă penală (posibilitatea acordării amenzii este introdusă acum, prin Legea 55/2021; aceasta nu exista până acum).
Faptele de evaziune fiscală indicate la articolul 9 din Legea evaziunii, pentru care se vor aplica regulile prezentate mai sus, sunt:
1. Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
2. Omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
3. Evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;
4. Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
5. Executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
6. Sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
7. Substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Faptele de la articolul 9 se pedepsesc cu închisoare de la doi la opt ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă penală (posibilitatea acordării amenzii este introdusă acum, prin Legea 55/2021; aceasta nu exista până acum).
Aici trebuie subliniat că, dacă prin faptele de la punctele 1-7 s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro (echivalent în lei), limita minimă a pedepsei și limita maximă a acesteia se majorează cu cinci ani. Iar dacă prin aceleași faptele s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro (echivalent în lei), limita minimă a pedepsei și limita maximă a acesteia se majorează cu șapte ani.