doar daca prin contract sunt prevazute trei persoane care vor indeplini functia de cenzor, iar asociatia adopta in paralel o hotarare prin care ii numeste cenzori (contractul reglementand modul de plata)
contract de drepturi de autor este ok. Nici pt contract de furnizare servicii ( conventie civila) nu vad vreo problema in conditiile in care activitatea nu are un caracter repetitiv.
indiferent de perspectiva juridica, din pdv etic, da, este un conflict de interese! (chiar dc nu e sanctionat legal, va afecta imaginea organizatiei) El ar putea fi atenuat prin organizarea unui proces deschis de achizitie a serviciilor necesare (dar, evident, asta va complica lucrurile).
dintr-o perspectiva organizationala, clusterul, ca forma organizationala, este o asociatie. Implicit, intre cele doua, nu exista deosebiri cu privire la avantaje sau oportunitati. Termenul de cluster este un imprumut din lb engleza si defineste o asociatie care reuneste fie organizatii ce actioneaza in acelasi domeniu/industrie, fie organizatii care actioneaza in domenii diferite, dar au roluri complementare (de ex, furnizori de materii prime si prestatori/procesatori care le utilizeaza). In raport cu componenta sa, dintr-o perspectiva juridica, in Romania, clusterul ar putea fi incorporat si ca federatie (care, dintr-o perspectiva doctrinara, e tot o asociatie, doar ca are ca membri persoane juridice). Dintr-o perspectiva functionala, nu exista deosebiri cu privire la avantaje sau oportunitati intre asociatie si federatie (dar exista diferente privind procesul de constituire). Scopul clusterului este sa optimizeze colaborarea dintre membri.
Daca prin " o fundație își poate modifica tara de proveniență" va referiti la mutarea sediului social intr-o alta tara, raspunsul e ca mutarea depinde de cadrul legal din tara in care vreti sa mutati sediul. La intrebarea "este posibil sa fie preluată de un alt ong din stat diferit?" raspunsul este afirmativ (da). De aici incolo insa trebuie facute oarece clarificari: sub ce forma se face "preluarea"? (exista mai multe modalitati) Fundatia va continua sa functioneze in Romania (ca parte a organizatiei care a facut "preluarea") sau va functiona intr-o alta tara?
- în general, nu se face distincție între constituirea unei organizații și obținerea personalității juridice pt acea organizație.
- constituirea unei organizații este, în esență, o problemă de proiectare organizațională și nu are un caracter juridic.
- Pe de altă parte, obținerea personalității juridice se face printr-o acțiune juridică.
- Uneori cele două acțiuni se fac simultan (probabil de cele mai multe ori tocmai pt că nu se face distincție între ele), dar nu e neapărat necesar să fie realizate simultan.
- o proiectare corectă presupune armonizarea așteptărilor clientului cu recomandările de bună practică din domeniul proiectării organizaționale și reglementările legale în vigoare. Pe cale de consecință, este nerecomandabilă utilizarea de "modele" de statut. Ele pot fi exemplificative în raport cu modul în care ar putea arăta produsul final al activității de proiectare, dar este puțin probabil să se potrivească contextului în care este constituită o nouă organizație.
- La obținerea personalității juridice, controlul juridic vizează doar conformitatea cu legea (nu și recomandările de bună practică din domeniul proiectării organizaționale), iar prevederile legale în materie sunt minimale în România. În acest sens, dacă este nevoie doar de un statut care să treacă prin judecătorie, fără valența unui referențial funcțional pentru activitatea organizației, pe net sunt mai multe ghiduri și exemple de statut,
- Decizia de a obține personalitate juridică pentru organizație depinde de voința membrilor, dar este justificată doar în măsura în care există o necesitate care să impună obținerea personalității juridice (în România legea permite și funcționarea asociațiilor fără personalitate juridică).
sunt cateva clarificari de facut in prealabil. In principiu, nu exista nicio prevedere legala care sa lege statutul de fondator cu cel de angajat. De asemenea, in cazul fundatiilor, legea nu impune un nr minim de membri (cum e cazul la asociatii) pt simplul fapt ca fundatiile nu au membri. Cu alte cuvinte, in raport cu prevederile legii, nu se pune problema inlocuirii membrilor fondatori. Deci, aparent, fundatia ar putea functiona si fara cei doi. Pe de alta parte, pot sa existe prevederi statutare care sa conditioneze functionarea fundatiei de anumite elemente (trebuie citit statutul). Acordarea unui mandat cenzorului ar trebui sa fie reglementata prin statutul fundatiei
@Neagu: <Nu se poate discuta despre mandat de reprezentare dat in favoarea unor persoane din afara ong sau a membrilor din afara consiliului director, pentru persoanele din functiile elese.>
Ne puteti impartasi temeiul legal pe care este formulata opinia?
avocatnet.ro explicăm legislația
