Fraţii dvs., în calitate de moştenitori rezervatari, pentru a aduce bunul în masa succesorală, trebuie să dovedească că actul aparent, actul de vânzare cumpărare, reprezintă în realitate o donaţie deghizată. Pentru a uşura această dovadă, codul civil prevede în favoarea moştenitorilor rezervatari o prezumţie relativă potrivit căreia înstrăinarea cu titlu oneros făcută unui succesibil în linie dreaptă, reprezintă o donaţie, dacă înstăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului.
Prezumţia este relativă, deci poate fi răsturnată. Acest lucru cade în sarcina dvs. Nu este suficient ca actul să fie încheiat în formă autentică. Trebuie să probaţi că înstrăinarea a fost cu titlu oneros şi nu cu titlu gratuit.
Fraţii dvs., în calitate de moştenitori rezervatari, pentru a aduce bunul în masa succesorală, trebuie să dovedească că actul aparent, actul de vânzare cumpărare, reprezintă în realitate o donaţie deghizată. Pentru a uşura această dovadă, codul civil prevede în favoarea moştenitorilor rezervatari o prezumţie relativă potrivit căreia înstrăinarea cu titlu oneros făcută unui succesibil în linie dreaptă, reprezintă o donaţie, dacă înstăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului.
Prezumţia este relativă, deci poate fi răsturnată. Acest lucru cade în sarcina dvs. Nu este suficient ca actul să fie încheiat în formă autentică. Trebuie să probaţi că înstrăinarea a fost cu titlu oneros şi nu cu titlu gratuit.
Bunul moştenit de A este bun propriu însă B are dreptul la o cotă parte din acest bun, în calitate de soţie supravieţuitoare.
Din cele menţionate rezultă că A şi B nu au avut descendenţi; în consecinţă soţia supravieţuitoare vine la moştenire în concurs cu clasa de moştenitori II, colaterali privilegiaţi, deci în concurs cu sora lui A. Pentru acest motiv ea este îndreptăţită la 1/2 din masa succesorală.
Nepotul lui A nu vine la moştenire deoarece este înlăturat de mama sa care este rudă în grad mai apropiat cu A.
Fiul lui B nu are vocaţie succesorală faţă de A.
Regula este ca amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor, insa prin exceptie, unele constructii care prin natura lor pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate in extravilan.
Tot in extravilan se pot amplasa si exploatarile agricole, adaposturile pentru animale.
Daca constructia nu se incadreaza in una dintre situatiile exceptate de la lege atunci terenul trebuie introdus in intravilan.
In oricare dintre situatii este necesar ca el sa fie scos din circuitul agricol.
Persoana indreptatita trebuie sa notifice persoana juridica detinatoare a imobilului.
In cazul in care persoana indreptatita nu cunoaste detinatorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primariei in a carei raza se afla imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti.
Desi modificata Legea nr. 10/2001, modificarile nu comporta si asupra termenului de depunere a notificarilor, in consecinta, daca nu ati facut acest lucru in perioada 14.02.2001-14.02.2002, nu o mai puteti face acum.
In momentul cand s-a reconstituit dreptul de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, s-a intocmit si un proces verbal de punere in posesie pe care l-ati semnat confirmand astfel ca nu aveti nici un fel de obiectii cu privire la amplasament. In prezent nu mai puteti solicita un alt amplasament.
In ceea ce priveste eventualele investitii pe care doriti sa le faceti pe terenul pe care il detineti, stati fara grija pentru ca, in masura in care titlul dvs de proprietate a fost eliberat cu respectarea prevederilor legale iar terenul a fost atribuit legal, nu aveti cum sa-l pierdeti.