Activitate danic

Buna ziua si Hristos a Inviat!

Ajutati-ma va rog cu o lamurire:
Daca o firma din USA angajeaza un cetatean roman pentru o activitate care se va desfasura in Romania, ce obligatii de plata a impozitelor are cetateanul roman?

Ar trebui sa-si incheie contract separat cu Casa de Pensii judeteana si casa de Asigurari de Sanatate judeteana?

E obligatoriu pentru angajat sa-si incheie asemenea contracte?

Va multumesc pentru sprijin.

Ok, insa trebuie sa spun ca reclamantul a timis convocarea la conciliere la care a atasat o factura iar paratul s-a prezentat la conciliere.

A fost incheiat un pr vb in care ambele parti si-au expus pct de vedere.
Cu toate acestea, nici cu ocazia desfasurararii cocilierii si a incheierii pr vb reclamantul nu a inteles sa aduca in discutie sau sa prezinte toate actele pe care intelegea sa se sprijine. (in speta e vorba de un deviz de lucrari service care nu a fost atasat convocarii la conciliere si nici prezentat cu o cazia desfasurarii cocilierii, insa a fost atasat cererii de chemare in judecata).

De aici nu pot intelege decat ca reclamantul nu a vut de fapt intentia reala de a indeplini procedura concilierii directe si de a incerca solutionarea amiabila.

p.s. - in speta nu s-a incheiat vreun contract si nici nu vorbim de vreunul. referirea pe care am facut-o la un contract a fost doar cu titlu de exemplu.

Buna tuturor,

Ajutati-ma va rog cu o parere sau eventual indicati-mi ceva jurisprudenta care sa fi analizat si solutionat consecintele neatasarii la concilierea directa a actelor pe care se intemeiaza actiunea in materie comerciala.

Stim ca art 720 ind 1 alin 2 spune ca reclmantul ar trebui sa ataseze la convocarea la conciliere toate actele doveditoare pe care se sprijină pretentiile sale.

Importanta atasarii acestor acte este reluata si in art 720 ind 3 alin 2 care spune ca la cererea de chemare în judecată se vor anexa copii certificate de pe toate înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile, menţionându-se care dintre aceste înscrisuri au fost comunicate în condiţiile prevăzute de art. 720 1 alin. (2)

Ce se intampla insa daca reclamantul a omis sa ataseze unele din aceste acte insa le ataseaza ulterior la cererea de chemare in judecata?
Ar trebui ca instanta sa nu tina cont de ele la judecarea cauzei?

Daca e asa, atunci ce se intampla daca intre parti a existat un contract semnat in baza caruia s-a emis o factura, insa la conciliere reclamantul ataseaza doar copie de pe factura nu si o copie de pe contract?

Multumesc pentru sugestii.

Va multumesc tuturor pentru implicare.
@ynocentta - da, am confirmarea de primire ce constituie dovada primirii de catre Asociatie a notificarii trimise.

Buna dimineata,

Va rog sa ma ajutati cu o indrumare in cazul in proprietarul unui apartament doreste sa actioneze in instanta asociatia de proprietari.

Motivul e ca asociatia a afisat un cuantum neadevarat al sumelor datorate de catre proprietar.
Proprietarul a notificat in scris asociatia ca in 5 zile de la primirea notificarii asociatia sa dea explicatii scrise privind modul de calcul al sumelor afisate, iar daca nu raspunde aceasta se va aprecia ca fiind o recunoastere din partea asociatiei a faptului ca proprietarul respectiv nu datoreaza acele sume. Asociatia nu a raspuns insa de mai bine de doua saptamani.

Ce fel de actiune ar putea promova proprietarul pt a se stabili ca acesta nu datoreaza sumele afisate de asociatie?

Multumesc anticipat.

in principu, contractul poate fi reziliat unilateral partile fiind tinute sa isi indeplineasca obligatiile deja scadente.

cu privire la pret insa, ar fi o discutie referitor la natura contractului... daca ar fi unul de prestari servicii (de ridicare deseuri) atunci "furnizorul" ar trebui sa plateasca prestatorului pretul serviciului de ridicare a deseurilor....
...daca ar fi un contract de furnizare atunci "achizitorul" ar trebui sa plateasca furnizorului pretul deseurilor "furnizate"...

deci am vorbi oricum de un pret...

in alta ordine de idei - daca nu e vreun pret in ce ar fi evaluat potentialul prejudiciu?...

Buna seara,

Va rog sa ma ajutati cu o opinie in urmatorul caz:

O firma contesta un pr vb incheiat de ITM prin care s-a dispus o amenda pt o suma de 19000 lei.
La Judecatorie in prima instanta firmei i se admite cererea si se dispune anularea pr vb.
In recurs – se admite recursul ITM si in rejudecare se dispune reducerea cuantumului amenzii la 6000 lei.
Intrebari – revizuirea ar putea fi folosita ca si cale de atac in speta? Care ar fi instant competenta? Inteleg ca ar fi instanta de recurs…

Multumesc anticipat.

Buna seara,
Va retin atentia cu urmatoarea problema:

O persoana (cadru didactic titular) a muncit neintrerupt in invatamant 8 ani, dupa care care a intrat in concediu fara plata din mai 2010 pana in mai 2011 (aceasta fiind si perioada maxima la care avea dreptul pt cfp).

In prezent este insarcinata si intrebarea este - de ce sume ar mai putea beneficia in afara de alocatia pe care o va primi pt copil (aprox 200 lei cred), avand in vedere ca de la expirarea concediului fara plata nu mai lucreaza nicaieri?

Multumesc pt ajutor.

De asemenea, în ceea ce priveşte sechestrul asigurator, o altă caracteristică a acestuia vizează interesul pentru care a fost constituit. Astfel, sechestrul asigurator poate fi luat pentru a asigura posibilitatea aplicării confiscării speciale, a executării amenzii penale sau pentru asigurarea reparării pagubei. În primele două situaţii, speţa de faţă vizând instituirea sechestrului pentru asigurarea confiscării speciale, interesul protejat prin instituirea măsurii este unul general, al societăţii, şi doar în ultima situaţie, interesul este unul particular, respectiv pentru acoperirea pagubei produse prin comiterea infracţiunii. Spre deosebire de acesta, ipoteca este instituită convenţional pentru protejarea interesului creditorului, în raport de actele debitorului, acte ce îi pot vătăma interesele

Speta e interesanta insa consider ca instanta nu a adus argumente pertinente pentru respingerea contestatiei.
Astfel, fata de citatul de mai sus, cred ca si activitatea de creditare a bancilor este de interes general, iar in sprijinul acestei afirmatii vin chiar cu o alta speta a ICCJ si anume Decizia nr. XIII/2006, ÎCCJ Secţiile Unite (recurs în interesul legii). pe care o puteti gasi aici: [ link extern ]

In aceasta decizie Curtea, argumentand caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit, arata ca:

„Instituindu-se astfel un sistem execuţional unitar, simplificat, de natură a asigura recuperarea cu celeritate a creanţelor, fără a se mai recurge la procedura complicată, specifică răspunderii contractuale, s-a răspuns unui vădit interes public, de garantare a creditului, care să înlăture riscul pentru depunători şi acţionari de a ajunge în situaţia de a fi lipsiţi de economiile sau investiţiile pe care le-au făcut.
În această privinţă este de reţinut că activitatea bancară, deşi se realizează de persoane juridice de drept privat, prezintă un incontestabil interes public.
Realizarea acestui interes public impune garantarea creditului acordat de către bănci printr-o dispoziţie a legii, în sensul că actul juridic prin care împrumutul a fost convenit să aibă şi caracter de titlu executoriu, spre a fi folosit, ca atare, în cadrul unei proceduri suple, simplificate, pentru recuperarea sumelor împrumutate de la debitorii de rea-credinţă care ar refuza să le restituie la termenele scadente”.

Prin urmare, nu se pot prejudicia depunatorii si actionarii bancii prin aceea ca un individ proprietar al unui imobil in prealabil ipotecat, a savarsit o infractiune si procurorul a dispus instituirea unui sechestru pe acel imobil.
Ratiunea ipotecarii acelui imobil pt a garanta rambursarea creditului este tocmai aceea de a proteja economiile si inestitiile celorlalti depunatori ai bancii. Iar ratiunea instituirii unei garantii este tocmai executarea acesteia in caz de neindeplinire a obligatiei garantate.

Cred asadar, ca Inalta Curte se contrazice in 2010 aducand ca argument protejarea unui inters general impotriva altui interes - tot general - asa cum tot Curtea a zis in 2006.

Buna ziua,

Va supun analizei o speta interesanta, cred eu, pt care va solicit un punct de vedere:

X, Y si Z sunt frati si asociati intr-un srl: X cu 18% (e si administrator) iar Y si Z cu cate 41%.

X sustine (cu acte) ca Y si Z l-au exclus fraudulos din societate.
Astfel, X a descoperit ca nu mai este asociat si administrator in societate atunci cand a fost la banca si a fost anuntat despre aceasta de catre un functionar bancar care a spus ca din ultimele acte ale societatii X nu mai are nicio calitate.
X s-a dus de indata la registrul comertului de unde a scos un certificat constatator din care reiesea clar ca in societate ramasesera doar Y si Z (unul din ei fiind si administrator).
Solicitand copii de pe actele de modificare ale actului constitutiv, X a constatat cu stupoare ca acestea contineau propria lui solicitare de a se retrage din societate si de a-si cesiona partile sociale insa semnatura de pe acte nu era a lui X.

Urmatorul drum l-a facut la politie unde i s-a spus clar de catre politist ca poate face plangere penala si ca actiunea penala, odata inceputa, nu se stinge ca efect al vreunei eventuale renuntari a lui X la plangere.

Asa cum am zis, cei trei asociati sunt frati, motiv pt care X ar rea sa solutioneze aceasta situatie fara repercursiuni penale impotriva lui Y si Z.

Cu toate acestea, vorbim de un SRL – o societate de persoane – in care increderea reciproca a asociatilor este esentiala si odata pierduta este afectata insasi existenta societatii.

Prin urmare X intentioneaza sa deschida o actiune civila prin care sa solicite instantei sa constate ca el este asociat si administrator al societatii chiar daca in certificatul constatator de la reg com acesta nu mai apare cu nicio calitate. (aici va intreb ce fel de actiune civila s-ar potrivi: in pretentii?)
X doreste sa aduca ca probe actele societatii asa cum erau ele inainte de excluderea sa frauduloasa din societate.
Astfel, daca paratii Y si Z se opun actiunii lui X si depun in instanta actele falsificate, X va cere inscrierea in fals.

Intrebare:
Credeti ca aceasta strategie a lui X estea cea mai buna in speta? Ce alte solutii mai vedeti aici?



Multumesc mult pentru ajutor si implicare.