Activitate trainee

e 3% din masa partajabila daca se cere 50%-50%. daca tu vrei 70%-30% de exemplu, vei plati 3% din tot si inca o taxa care se calculeaza dupa o formula pentru diferenta de 20% daca partea cealalta o contesta, adica sustine ca contributia a fost egala.
ala care contesta, adversarul, va putea face cerere reconventionala cu pretentiile lui si va fi obligat si el la plata unei taxe, calculata dupa aceeasi metoda.

dar vodafone inregistreaza toate convorbirile? suntem la inceput, procedura noastra nu zice nimic de proba cu inregistrari telefonice. e cumva la latitudinea judecatorului ce va permite sa depui si ce mare relevanta vor avea.
eu as recomanda altceva: suna persoana, pune-o pe speaker si stai cu cineva pe aproape. si gata, ai un martor! acuma trebuie sa ai grija sa spuna si persoana de la capatul firului ceva relevant- adica sa recunoasca suma, in primul rand.

taxa pentru partaj e 3% din valoarea masei partajabile. taxa poate fi si mai mare daca ceri peste cota prezumata de 50% si cealalta parte contesta cota mai mare indicata. valoarea masei partajabile se indica in actiune, apoi de regula se stabileste prin expertize, daca partea adversa nu e de acord cu valorile indicate.
taxa se plateste de reclamant la inceput, pt ca altfel instanta nu e investita. se pot cere cheltuielile de judecata de la parat, dar acestea se acorda doar prin hotararea finala, cand le recuperezi, nu poate fi obligat paratul sa le achite in locul reclamantului. iar in cazul partajului situatia e putin diferita, pentru ca se considera ca nu cade in pretentii una din parti, asa ca toate cheltuielile nu se recupereaza de la adversar, ci se compenseaza. dar asta iarasi la sfarsit, prin hotarare.
exista insa posibilitatea ca, in temeiul oug 51/2008 sa obtii o scutire, macar partiala de la plata taxei de timbru, sau cel putin o esalonare.

din cate inteleg datoriile erau ale firmei pe care dvs ati deschis-o in alta tara? iar bunurile sunt bunurile dvs personale? pentru ca in cazul asta persoana juridica si persoana fizica nu au legatura si nu sunteti obligat la achitarea debitelor firmei. mai exista cazul in care, in legislatia tarii respective sa existe societati in care asociatul raspunde si cu patrimoniul sau- pentru asta trebuie sa stiti cum era reglementata societatea pe care ati infiintat-o.

eh, alta situatia. parea cam putin 10 mii pt o casa.
e totusi discutabil. casa e 50 de mii- e activul care va reveni unuia dintre soti, sot care va primi si pasivul- creditul in valoarea de 40 si ceva de mii, zic eu, pentru ca daca au facut un credit de 40 mii sigur dau mai mult inapoi.
sotul care primeste si casa si ramane si cu creditul ar trebui sa dea celuilalt jumatate din valoarea cu care ramane, respectiv valoarea casa minus valoarea credit. deci posibil chiar mai putin de 5 mii euro.
dar in principiu aveti dreptate, insa pe alte considerente

interesanta ar fi si motivarea admiterii. problema mea e ca daca se anuleaza prima si nu se dispune nimic cu privire la a doua (se respinge ca tardiva, inadmisibila), eu raman in cu o decizie in vigoare care nu e de sine statatoare, fiind doar o modificare, dar sunt sigura ca angajatorul o va aplica in continuare. cum sustin eu ca daca pica prima decizie, a picat si a doua?

regula la partaj bunurile se evalueaza si sulta se stabileste in functie de valoarea de circulatie actuala si cota de contributie a fiecaruia. in cazul Dvs., daca au contribuit 50%-50% si partile de comun acord stabilesc ca valoarea casei e de 10 mii euro (si deci nu mai e necesara expertiza de specialitate), atunci da, sulta in sarcina celui caruia i se atribuie casa e de 5 mii euro.
nu are relevanta pentru stabilirea cuantumului sultei de unde au provenit banii pentru casa. ar fi avut relevanta daca se discuta calitatea de bun - comun sau propriu, sau cota de contributie.

speta e urmatoarea: in baza legii 330/2009 si a OUG 1/2010, angajatorul emite o decizie prin care modifica unilateral cuantumul salariului. angajatul face contestatie si apoi actiune in instanta. ulterior se emite o noua decizie pentru modificarea si completarea primei decizii, care spune, ad literam "art. 1 din decizia cutare se modifica si va avea urmatorul cuprins...". cea de a doua decizie nu se mai ataca in termen potrivit L. 330/2009. s-a facut insa precizare de actiune la prima contestatie si s-a cerut si anularea actelor subsecvente primei decizii, respectiv a doua decizie. partea adversa sustine ca prima contestatie e lipsita de obiect, ca decizia atacata a fost inlocuita, iar precizarea cu privire la a doua decizie e tardiva.
problema mea e, cu ce argumentare si temei conving eu instanta ca nu e lipsita de obiect contestatia mea (prima decizia e inca in vigoare dar e modificata) si ca daca pica prima decizie pica si a doua, chiar daca nu am atacat-o in termen?
nu am gasit nimic asemanator in practica...mi se pare o speta foarte interesanta, dar as fi mai linistita daca nu ar trebui sa o deznod eu.
orice idee e binevenita...