Toader Mihai
Utilizator 5din 6 utilizatori consideră acest răspuns util
Stimată Doamnă,
În ceea ce priveste situația dumneavoastră, aceasta poate fi tranșată atât pe cale notarială (dacă se poate ajunge la un acord de desfacere a căsătoriei cu soțul atât asupra situației minorilor (autoritate părintească în comun, locuința minorilor la mamă, pensie de întreținere, program de relații personale) cât și asupra bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în sens contrar se va apela la concursul instanței - judecătoria în circumscripția căreia soții si-au avut ultimul domiciliu comun. Personal vă recomand ca pentru situația minorilor să inițiați o procedura de ordonanță președințială, în paralel cu procesul de divorț, astfel încât, cu titlu provizoriu, de urgență, fară să se antameze discuții asupra fondului cauzei, instanța, văzând că aparența în drept a solicitărilor dumneavoastră subzistă, să dispună ca dvs să locuiți cu minorii în casa respectivă, până la soluționarea dosarului de divorț la judecătorie (prima instanță a fondului). În ceea ce privește partajul bunurilor comune, instanța, judecând cererea de partaj în cadrul procesului de divorț, va dispune împărțirea acestor bunuri ținând cont de contribuția părților la dobândirea bunurilor. Evident că se va lua în considerare și aportul dumneavoastră în gospodărie, la creșterea efectivă a copiilor, în afara aportului financiar al dvs la dobândirea acestor bunuri, dar proporția acestui aport în gospodărie va fi minimă (10-15 % în practică).
Dacă bunurile nu sunt comod partajabile, se poate dispune atribuirea acestora către una dintre părți cu obligația acesteia de a achita o sultă către celalalt soț corespunzător cu cota sa de proprietate rezultată în urma calculului instanței. Dacă niciuna dintre părți nu dorește sau nu poate lua bunul în integralitate, se va proceda la vânzarea acestuia și împărtirea prețului încasat potrivit cotelor stabilite de instanță.
In privința minorilor, dacă aceștia sunt trecuți de 10 ani, atunci este obligatorie ascultarea lor de către instanță în camera de consiliu, iar aceștia pot relata în privința relației lor concrete cu ambii părinți, dar și că doreesc să rămână cu dumneavoastră. E mai greu de crezut că instanța ii va deferi tatălui custodia minorilor, atâta vreme cât mama prezintă garanțiile necesare creșterii, educării și îngrijirii minorilor în condiții optime, cu atât mai mult cu cât are un venit stabil, la care se va adăuga și pensia de întreținere pe care o va plăti părintele necustodian, în cuantum maxim de 1/3 din venitul net lunar.
Dl. Ady_09 a raspuns partial corect, numai daca se are in vedere o cerere de interventie in interes propriu, care are regimul juridic al unei actiuni introductive sub aspect procedural,cu particularitatea ca pretentiile intervenientului se solutioneaza in cuprinsul unui proces inceput in baza unei cereri introductive formulate de catre altcineva (reclamantul).Daca, insa, se investeste instanta cu o cerere de chemare in judecata (actiunea principala) in numele reclamantului, insa semnata de catre altcineva (poate fi atat avocatul,mandatarul sau reprezentatul legal), (a se avea in vedere si situatia in care cererea de chemare in judecata este depusa prin posta sau curierat), instanta, potrivit noii reglementari a Codului de Procedura Civila, va pune in vedere reclamantului, in cuprinsul procedurii de regularizare a cererii (procedura administrativa) sa indeplineasca lipsurile acestei cereri, in concret sa depuna delegatia avocatiala, sub sanctiunea anularii actiunii, daca lipsurile nu se indeplinesc in 10 zile de la data comunicarii. In aceasta situatie se prezuma ca actiunea este introdusa in numele reclamantului de reprezentantul sau conventional sau legal. Vorbim de situatia in care exista un raport de asitenta juridica (un contract de asistenta juridica valabil incheiat,in caz contrar nefiind in prezenta unui mandat, putand implica fie si consecinte penale pentru avocat -fals intelectual si uz de fals). Daca insa actiunea nu este semnata, i se pune in vedere reclamantului, la primul termen de judecata , sa semenze cererea sub sanctiunea anularii acesteia, iar daca reclamantul nu este prezent, va fi citat pentru un nou termen cu aceasta mentiune. In acest sens, consider ca sunt aplicabile dispozitiile art. 196 N.C.pr.civ., doar atunci cand este vorba de invocarea lipsei semnaturii la termenul de judecata.In schimb, daca judecatorul caruia i s-a repartizat cauza aleatoriu, verifica si constata lipsa semnaturii in prcedura de regularizare, se aplica dispozitiile art. 200alin. (1) si (2) N.C.pr.civ. . Daca avocatul sau mandatarul sau reprezentantul conventional nu indeplineste aceste lipsuri, cererea va fi anulata. Se poate face cerere de reexaminare, care, poate fi admisa, daca pana la implinirea termenului de 10 zile respectivele lipsuri au fost implinite. Pentru a se ajunge la invocarea si solutionarea unei exceptii, care trebuie pusa in discutia contradictorie a partilor, este necesar sa se fi ajuns cel putin la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate si pot pune concluzii, ceea ce inseamna ca trebuie sa se fi trecut de etapa regularizarii. In aceasta situatie, cererea va fi anulata daca nu este semnata in chiar sedinta in care se invoca aceasta neregularitate,sau la termenul urmator la care partile sunt legal citate, daca partea, desi legal citata, nu s-a prezentat in vederea semnarii cererii. Trebuie insa avut in vedere ca aceasta neregularitate ii va fi adusa reclamantului in vedere prin adresa de comunicare (in cazulprocedurii de regularizare), iar in termen de 10 zile acesta are obligatia de a implini lipsa semnaturii,sub sanctiunea anularii cererii, sau prin citatie, in cazul procedurii de drept comun, in fata instantei de judecata.
Consider ca nu poate fi vorba de respingere a cererii pentru lipsa calitatii procesuale active, fiindca in cuprinsul cererii nu apare ca reclamant insusi semnatarul, ci apare ca reclamant o alta persoana (insusi titularul dreptului subiectiv civil dedus solutionarii), doar ca fie cererea nu este semnata, fie este semnata de altcineva insa fara mandat (imputernicire avocatiala), iar instanta este obligata in cazul in care reclamantul nu este prezent, sa dea un termen si sa puna in vedere reclamantului sa semneze cererea pana la urmatorul termen de judecata. Aceasta este practica instantelor in lumina noilor reglementari,practica pe care, personal, o gasesc intemeiata.
Daca sunt si alte opinii,intemeiate pe argumente de procedura civila, sunt foarte interesat sa le aflu si eu.
Buna dimineata. Daca imi poate raspunde cineva in mod concret si temeinic, pana la urma care va fi metoda de raspuns la grilele de la admitere la INM, o varianta din toate cele disponibile, sau variante multiple de raspuns? Am auzit fel de fel de variante si nu sunt complet lamurit. In 2009 cand am mai incercat, era o singura varianta de raspuns.Este posibil sa se mai fi schimbat cate ceva intre timp. Din pacate nu am reusit sa aflu informatii concrete, iar simplele afirmatii ale persoanelor chestionate nu m-au lamurit. Astept raspuns.Multumesc si spor la studiu!
Va multumesc tuturor pentru raspunsurile prompte. Da, intr-adevar, la Tribunal m-am inscris. Fara sa intentionez in vreun fel sa fac afirmatii defaimatoare la adresa vreunei institutii (nu am un astfel de interes), se observa din relatarile unora dintre dumneavoastra ca la Parchet exista mai multa strictete (rigurozitate). Vreau sa cred ca prin prisma acestei situatii, eu sunt un caz izolat si ca pana la urma nu vor fi probleme. Oricum, maine, pentru a ma edifica si, bineinteles, pentru a ma degreva de stresul acestei situatii, am sa sun si am sa ma interesez. Aveti cumva cunostinta despre publicarea provizorie pe vreun site a celor inscrisi pana la data de 22 iulie? Nici in Legea 303/2004 si nici in Regulamentul de aplicare nu scrie asa ceva.Normal ar fi sa nu se publice, fiindca nu au o astfel de obligatie legala. Cu toate astea...ar fi in intampinarea noastra, si ar fi si o masura de transparenta. :). Toate bune si spor la studiu!
Multumesc pentru promptitudinea raspunsului. Cu permisiunea dumneavoastra, v-as ruga, in eventualitatea in care aveti amabilitatea sa imi raspundeti, sa imi expuneti experienta dumneavoastra raportata la procedura de inscriere, intrucat la acest moment sunt putin contrariat de procedura de inscriere, mai exact de procedura de inregistrare a cererii, implicit a intregului dosar. In concret, din practica instantelor si nu numai a instantelor (vorbesc prin prisma profesiei pe care o exercit - avocat de 8 ani), facand referire in general la procedura de inregistrare a oricarui document la orice institutie publica sau privata, petentul este indreptatit sa primeasca o viza de depunere a cererii (dosarului). Desi am solicitat instantei la care am depus cererea o dovada a depunerii (o stampila a institutiei sau un numar de inregistrare), mi s-a declarat cu nonsalanta si, in opinia mea, nejustificat, ca nu se elibereaza astfel de dovezi. Mi s-a spus ca procedura nu prevede asa ceva si ca ei nu au nici o obligatie in acest sens. Am incercat sa le explic ca nu este normal sa se procedeze in acest fel (este evident ca eu acum nu am nici o dovada ca m-am inscris, iar in cazul in care pana la 22 iulie nu mi se raspunde sau nu pot verifica daca intr-adevar dosarul meu a fost inregistrat, singura solutie este sa reconstitui dosarul, fiindca nu am nici o dovada ca am depus dosarul) si ca este normal sa avem si noi o dovada asupra depunerii dosarului, cu atat mai mult cu cat inscrierea este afectata unui termen, iar depasirea termenului atrage imposibilitatea de a sustine concursul. Evident, raspunsul a fost acelasi, "ne pare rau dar nu va putem da nici o viza de depunere, dl. avocat." Evident ca am fost obligat de imprejurari sa accept depunerea dosarului in acele conditii (desi aveam serioase rezerve), intrucat era singura zi in care putem face acest demers, (motive personale). Ei bine, dumneavoastra ce ati experimentat? Procedura este similara si in cazul dumneavoastra sau ati primit numar de inregistrare si dovada aferenta de depunere a dosarului?
Pentru mai multa siguranta,am sa contactez si INM-ul sau CSM-ul fiindca nu imi pot asuma nici un risc.
Multumesc.
Astept cu interes raspunsul dumneavoastra.
Salut. Fara legatura cu subiectul si mai inainte de toate prezint scuze pentru faptul ca am inteles sa intervin asa, intr-un mod mai "neortodox", insa cred ca pe acest forum pot afla raspunsul unei chestiuni asupra careia nu am gasit inca lamurire: Unde se va tine anul acesta concursul de admitere la INM? In ce locatie?
Daca veti analiza cu atentie ceea ce am scris, veti observa ca am spus "nu au existat niciodata acte de violenta exagerate din partea sotului ci doar manifestari de autoritate din partea acestuia ".Pe cale de interpretare logica rezulta ca niciodata nu am contestat existenta actelor de violenta (nu am dreptul sa pun la indoiala sustinerile doamnei fiindca nu cunosc realitatea evenimentelor decat in limita a ceea ce dumneaei a inteles sa ne prezinte), ci am subliniat, tocmai prin prisma relatarilor sale, inexistenta unor violente fizice exagerate. V-as ruga sa acordati mare atentie chestiunilor de detaliu ale exprimarii mele.Subliniez "violente exagerate".Numai in aceste circumstante o instanta poate sa pronunte acordarea exercitarii autoritatii parintesti exclusive unuia dintre parinti, si, daca este cazul, decaderea celuilalt parinte din drepturile parintesti, sau cel putin o limitare temporara a legaturilor firesti in raport cu copilul si ceilalti membri ai familiei. Inca o data, va aduc in vedere faptul ca instantele aplica legea la situatiile din practica particulare, care au evident individualitatile lor, dar apreciaza in acelasi timp si oportunitatea si compatibilitatea masurilor ce pot fi luate si in functie de interesul superior al minorului, dar si de imprejurarile concrete ale fiecarei situatii deduse solutionarii.
Nu, evident ca nu trebuie ca respectivul copil "sa fie facut sac de box" (asa cum foarte plastic v-ati exprimat dumneavoastra), pentru a fi luata o astfel de masura restrictiva fata de parintele violent, (si nici nu am insinuat vreodata acest aspect), dar si magistratul, in actul de deliberarea si pronuntare a unei solutii trebuie sa aiba in vedere si alte consecinte ale masurii pe care o va pronunta,in sensul ca ar putea lipsi copilul de anumite drepturi fundamentale.De aceea sustin cu tarie ca anumite masuri trebuie luate in mod responsabil, cu intelegerea nu numai a literei dar si a spiritului legii, si nu doar superficial, condusi numai de emotiile "telenovelistice" ale unui/unor evenimente izolate. In plus, nici doamna nu reda in concret fapte de o gravitate pronuntata care sa reclame adoptarea unei masuri extreme, de lipsire a tatalui de beneficiul exercitarii autoritatii parintesti fata de copilul sau. Daca astfel de fapte exista, am si oferit solutia, ordonanta presedintiala, sau, instituitea unu ordin de protectie intemeiat pe dispozitiile Legii 217/2003. Aceste doua remedii oferite delegiuitor pot fi exercitate concomitent, chiar daca vor fi deferite spre solutionare unor magistrati diferiti. Inca odata va spun, instantele din Romania sunt reticente in a institui masuri restrictive fata de sotii violenti, tocmai pentru ca adesea nu se intelege ca masura este una cu caracter preventiv (de evitare a unor vatamari extrem de periculoase a integritatii fizice si morale a victimeor) si nu una cu caracter punitiv (de pedepsire), insa aceasta nu inseamna ca pentru orice fel de fapta, fie ea si de un caracter mai atenuat, sa se dispuna masuri de restrictie extrem de impovaratoare unuia dintre parinti. Cu un astfel de gen de speta m-am confruntat si eu,in calitate de practician al dreptului, si, desi faptele erau de o gravitate relativ insemnata (vioelenta verbala si fizica exercitata asupra membrilor familiei de catre sot) instanta a apreciat ca nu se impune emiterea unui ordin de protectie, insa, pe cale de ordonanta presedintiala si pe fond, in dosarul de desfacere a casatoriei si acordarea autoritatii parintesti exclusive,mi-a admis absolut tot.
Din practica va spun, in completarea a ceea ce a explicat in mod foarte clar dna avocat, simplele manifestari autoritare ale sotului fata de copil, fara ca acestea sa imbrace forma unei violente (fizice sau verbale) exagerate, nu vor constitui temeiuri solide pentru obtinerea autoritatii parintesti exclusive, intrucat pe de-o parte ele nu pot fi considerate ca sunt in detrimentul interesului superior al minorului, iar pe de alta parte orice judecator pus in fata unei alegeri intre a dispune o astfel de masura profund restrictiva in privinta drepturilor parintelui si a respecta dreptul copilului de a avea legaturi personale cu parintele sau, cu siguranta va alege cea de-a doua varianta. Aceasta cu atat mai mult cu cat dumneavoastra ati sustinut ca nu au existat niciodata acte de violenta exagerate din partea sotului ci doar manifestari de autoritate din partea acestuia, care numai izolat ar fi fost mai violente.Situatia se apreciaza in mod concret si trebuie sa dovediti ca aceste acte de violenta au existat. Minorul,prin prisma varstei sale, nu este obligatoriu sa fie audiat de catre judecator, (nu are inca 10 ani), insa, daca magistratul considera ca este necesar sa procedeze la administrarea acestui mijloc de proba, o va face, cu conditia ca minorul sa aiba discernamant. (a nu se confunda discernamantul cu capacitatea civila).
Va trebui sa luati in calcul si faptul ca instanta va dispune o ancheta psihosociala care sa determine atat conditiile de viata pe care i le puteti oferi dvs (locuinta, educatie, sprijin financiar, atasamentul copilului, posibilitati de ingrijire superioare sau cel putin similare celor anterioare astfel incat copilul sa nu resimta socul desprinderii sale de habitatul initial) cat si conditiile pe care i le poate oferi tatal. Este foarte posibil ca instanta sa decida ca minorului sa ii fie stabilit domiciliul la tata, si dumneavoastra sa pastrati totusi dreptul de a exercita autoritatea parinteasca dar si obligatia de a achita o pensie de intretinere in cuantum de 1/4 dinveniturile nete periodice. Nu este o regula cio exceptie.De regula, in conditii normale, instantele acorda mamelor beneficiul custodiei copilului, dar, va repet, exista si exceptii. Revenind, in situatia in care instanta va da castig de cauza tatalui, veti pastra beneficiul exercitarii autoritatii parintesti in comun si vi se va oferi si beneficiul unui program de vizitare incuviintat de instanta pentru a nu fi afectate i nici un fel interesele minorului si ale dumneavoastra de a avea legaturi personale firesti reciproce.
Solutia pe care o propun este ca, in conditiile in care pe cale notariala nu se rezolva nimic, sa formulati o actiune in instanta in desfacerea casatoriei pentru imposibilitatea continuarii raporturilor matrimoniale, intemeiata pe neintelegerile grave dintre soti,iar in paralel,pe calea unei cereri de emitere a ordonantei presedintiale, sa solicitati instantei ca provizoriu, pana la momentul solutionarii definitive a cauzei, sa se stabileasca locuinta minorului la dumneavoastra precum si o pensie lunara de intretinere in cuantum de 1/4 din veniturile nete ale sotului. Totodata schitati si un program de vizitare asupra caruia instanta sa se pronunte cu caracter provizoriu, pana la solutionarea definitiva a cauzei principale.
Buna ziua tuturor. Stie cineva unde va avea loc examenul de admitere la INM sesiunea iulie 2014? Din informatiile publicate pe site-ul INM si CSM1909, nu am inteles ca s-ar fi stabilit inca locatia respectiva. Este foarte posibil sa fi omis eu acest aspect, eventualitate in care va rog sa imi acceptati scuzele,insa chiar si in aceste conditii va rog, in masua in care aveti informatii precise,sa imi comunicati aceasta informatie. Va multumesc.:)
Doamna avocat Andreea v-a explicat cat se poate de clar. Transferul partilor sociale catre o alta persoana din afara societatii se realizeaza tocmai in ideea de a fi exonerat (iertat) de raspundere asociatul care se retrage din societate. Evident ca aceasta retragere se face numai dupa ce bunurile societatii vor fi fost anterior vandute si asociatul care se retrage isi va fi recuperat banii investiti.
Intrebati care este prejudiciul pe care il sufera creditorii? Raspunsul este foarte simplu. Creditorii, in cazul in care vor declansa procedura insolventei impotriva societatii in interesul recuperarii creantei lor prin scoaterea bunurilor societatii la licitatie publica, nu vor mai avea ce sa scoata la vanzare si nu isi vor mai putea recupera creanta.
Nici nu vor putea sa ceara pe calea actiunii pauliene anularea actelor incheiate in frauda creditorilor si readucerea bunurilor in patrimoniul societatii pentru ca asociatul le va fi incheiat antedatat, cu o data de acum 5 ani ca sa nu intre sub incidenta legii 85/2006.
Cam asta este "smecheria".
Cat despre celalatt asociat care a preluat partile sociale de la asociatul cedent, acesta nu raspunde decat in limita capitalului social subscris si varsat.
avocatnet.ro explicăm legislația
