Buna seara!
As avea si eu o nelamurire cu privire la actiunile posesorii. Nu mi se par clare situatiile in care pot fi introduse aceste actiuni. Ca de exemplu in cazul unui imobil care este inchiriat, iar locatarul vinde bunul unei terte persoane care este de buna credinta. In acest caz proprietarul, daca sunt intrunite conditiile necesare pentru actiunile posesirii, poate intenta actiunea impotriva acestui tert de buna credinta? Iar in cazul intervertirii posesiei de catre detentor precar, prin acte de rezistenta, proprietarul are dreptul sa introduca actiunea posesorie impotriva detentorului precar?
Buna seara!
Am o nelamurire privind interpretarea articoluuil art.114, alin. (1), lit. a din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, care reglementeaza folosirea luminilor de pozitie sau stationare:
Art. 114. – (1) Conducătorii de autovehicule, tramvaie şi mopede sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:
a) luminile de poziţie sau de staţionare pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă în afara localităţilor, de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă, ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
Intrebarea mea este urmatorul: Luminile de pozitie se folosesc doar in timpul imobilizarii vehiculului? Si doar in cazul in care imobilizarea se face in afara localitatii in conditiile prevazute: ceata, ploi torentiale, conditii care reduc vizibilitatea?
Buna ziua! Am o nelamurire. Minorii care se afla in plasament nu au reprezentant sau ocrotitor legal?
În cazul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un bun mobil , dreptul cumpărătorului de a cere executarea silită contractului, adică predarea bunului, în cât timp se prescrie?
Sa presupunem ca prin administrarea probelor medico-legale se constata inexistenta discernamantului in momentul icheierii actului de vanzare-cumparere.Lipsa discernamantului este cauza de nulitate relativa.Fiul defunctului are calitatea procesuala activa?
Daca el a solicitata nulitatea absoluta instanta va admite sau va respinge solicitarea, invocand faptul ca lipsa discernamantului este lovita de nulitate relativa?
Buna seara! am si eu o nelamurire in legutura cu speta urmatoare:
X a incheiat cu Y pe data de 12.03.2003 un act de vanzare-cumparare prin semnatura privata prin care a instrainat un teren. Doua luni mai tarziu insa X a decedat,iar fiul sau a introdus o actiune in instanta solicitand anularea actului de vanzare cumparare incheiat intre X si Y,invocand nulitatea absoluta.cauza nulitatii find lipsa discernamantului in momentul icheierii actului. Reclamantul sustinea ca tatal sau avea 80 de ani la incheiera actului si suferea de schizofrenie. Care va fi solutia instantei?
Avand in vedere ca nulitatea relativa poate fi invocata de orice persoane al carui interes a fost nesocotit la incheiera actului juridic am o intrebare in legatura cu decizia instantei in cazul spetei urmatoare:
La 15.03.1995, intre CG si CA a intervenit un contract de schimb prin care CG a transmis un apartament situat in Bucuresti, primind de la CA un teren in extravilanul orasului Constanta.trei luni mai tarziu, CG a vandut apartamentul printr-un act autentic, lui DF, contra sumei de 300.000 lei vechi.
Prin cererea adresata instantei, CA, proprietarul actual al apartamentului a solicitat anularea actului de vanzare-cumparare incheiat intre CG si DF, avand drept motiv eroarea asupra calitattii de proprietar a vanzatorului.
Solutia instantei este urmatoarea:
Instanta va respinge actiunea lui CA avand in vedere lipsa calitatii procesual active a reclamantului. Tertii care sunt straini de contract si care se pretind proprietari ai bunului au la indemana o actiune in revendicare.
Ceea ce nu inteleg eu este ca daca nulitatea poate fi invocata de persoana al carui interes a fost nesocotita atunci in cazul luyi CA nu putem spune ca interesul lui a fost nesocotit la incheiera contractului?Chiar daca nu a participat la incheierea contractului,fiind doar un tert.
Daca la incheiera unor acte juridice este necesar incuvintarea prealabalila a ocrotitorului legal asta inseamna o incapacitate de exercitiu?
Dar inca ma simt incurcata.Tot nu inteleg diferenta dintre incapacitatea de folosinta si incapacitatea de exercitiu.Nu va suparati ca insist.Am inteles ca aceste incapacitati sunt impuse de lege avand un caracter de protectie,dar care este diferenta dintre ele?
Care este diferenta dintre incapacitatea de folosinta si incapacitatea de exercitiu?
Un minor intre 14 si 18 ani are capacitate de exercitiu restransa,acesta insemnand deci ca sunt impuse incapacitati de folosinta?Ca de exemplu in cazul testamentului,art.807 Codul civil prevede ca "Minorul de 16 ani poate dispune prin testament si numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate dispune majorele" Sau este o incapacitae de folisinta ca nu poate minorul sa incheie anumite acte fara incuvintarea prealabila a ocrotitorului legal sau a autoritatii tutelare?
avocatnet.ro explicăm legislația
