avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 604 soluții astăzi
Forum Activitate silviu_n

Activitate silviu_n

În urma unui proces al Asociației de proprietari cu un proprietar, prima a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată. Imediat după rămânerea definitivă a hotărârii (noiembrie 2019), administratorul a depus în contul acestuia suma stabilită de instanță, fără a notifica într-un fel proprietarul. Menționez că, anterior, orice comunicare către proprietarul în cauză a fost returnată de către poștă cu mențiunea „refuză primirea”. La explicația plății se specifică faptul că sunt cheltuieli de judecată.

În luna iunie, acesta solicită executorului judecătoresc, iar în 29 iunie instanța admite cererea de încuviințare a executării silite. În 24 august (data poștei) am primit înștiințarea privind înființarea popririi, în fapt am intrat în posesia ei ieri, întrucât în perioada 21.08 - 01.09 am fost plecat din localitate.

Într-o primă discuție cu un jurist, ieri, mi s-a spus că trebuie formulată contestație la executare și anularea executării (ceea ce știam) și, dacă suma poprită a fost virată deja executorului trebuie acțiune pentru întoarcerea executării. Astăzi, însă, la bancă, mi s-a spus că suma poprită nu a fost virată și că, dacă am plătit, să mă adresez executorului pentru a emite către bancă o adresă de ridicare a popririi. Nu am reușit să contactez astăzi executorul, însă aș vrea, dacă discut cu el mâine, să am lecțiile făcute (în sensul că nu aș vrea să accept o promisiune că va ridica poprirea și să ieșim din termenul de 15 zile de formulare a contestației la executare).

Există această procedură de ridicare a popririi de către executor?

În altă ordine de idei, mi se pare că cererea de executare silită a proprietarului a fost făcută cu rea-credință, ceea ce ar constitui un delict civil.
Vă mulțumesc, weekend plăcut!
Puteți argumenta?
În Contractul colectiv de muncă (CCM) al unei Societăți naționale este prevăzut un „Spor pentru preluarea temporară a atribuțiilor suplimentare, determinată de absența din unitate pe o perioadă mai mare de 45 de zile lucrătoare a titularului postului ale cărui atribuții se preiau”. Titularului lipsește din cauze medicale, cu debut în 16 iunie și are acordat concediu medical până pe 21 august inclusiv.

La intrarea în CM a titularului, anticipând că absența va fi de durată, m-am adresat Serviciului Resurse Umane, întrebând cum se acordă acest spor și când poate fi solicitat, având în vedere că absentului nu i s-a acordat de la început CM mai mult de 45 de zile lucrătoare , ci pe fiecare lună în parte: în iunie 11 zile, iulie - 23 de zile, iar pe luna august - 15 zile lucrătoare. Răspunsul șefului RU a fost că se acordă după împlinirea termenului de 45 de zile și numai pentru ce depășește 45 de zile, ceea ce mă derutează, pentru că nicăieri în articolul referitor la acest spor nu se precizează așa ceva. De asemenea, mi s-a spus că nu se acordă retroactiv.

Redau articolul din CCM:
„1. Sporul se acordă salariaților [...] pentru preluarea temporară de atribuții suplimentare, determinată de absența din unitate pe o perioadă mai mare de 45 de zile lucrătoare, a titularului postului ale cărui atribuții se preiau, până la încetarea cauzei care a generat absența titularului. Șeful de departament/compartiment va nominaliza obligatoriu persoana/persoanele desemnată/desemnate să preia atribuțiile și va propune renegocierea drepturilor salariale. Majorarea drepturilor salariale se acordă sub forma unui spor la salariul de bază.
2. Sporul respectiv se acordă în cuantum de cel puțin 25% din salariul minim al funcției corespunzătoare postului pentru care se preiau atribuțiile.
3. La încetarea cauzei care a determinat absența din unitate a titularului postului acordarea sporului va înceta automat/de drept.”

Am fost nominalizat, încă din prima zi de absență a titularului, drept înlocuitor al acestuia, cu preluarea atribuțiilor acestuia.

Este corectă interpretarea SRU?
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util

latka a scris:


(art. 654 (2) cod civil):
Cu toate acestea, cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.

Art. 71 din legea 196/2018 nu indica expres modul exact de folosire a fondului de reparatii, ci doar ca el trebuie sa existe si ca trebuie depus in acel cont unic.

Fără să fi avut cunoștință de art. 654 (2) Cod Civil, pot să vă confirm că în asociația noastră așa se procedează de ani de zile:
- dacă se sparge o țeavă într-un apartament, își plătește proprietarul reparația;
- dacă este o intervenție la coloană (partea comună), se suportă de către cei de pe tronsonul respectiv;
- poate fi o intervenție în subsol, la o conductă care deservește două tronsoane de apartamente (de exemplu o pluvială) sau toată scara (asociația fiind compusă din 5 scări) - atunci se împarte cheltuiala la cei deserviți de acea utilitate (care poate fi lift, sau ghenă de gunoi sau hidroizolație, nu contează, principiul este același).

Deci @latka are dreptate (mă rog, nu el, ci Codul civil)!

În ceea ce privește fondul de reparații, văd că se fac niște confuzii între fondul de reparații și cel de rulment. Dacă acesta din urmă trebuie să conțină efectiv o sumă de bani care să fie la dispoziția administratorului pentru plata facturilor de utilități având în vedere că pot interveni întârzieri la încasarea acestora de la proprietari, depășindu-se data scadenței, cu fondul de reparații lucrurile sunt diferite:

- fondul se constituie pentru efectuarea unor reparații sau îmbunătățiri planificate, propuse de Comitetul executiv și aprobate de Adunarea generală a proprietarilor sau pentru efectuarea unor reparații curente, defecțiuni neprevăzute;
- în primul caz, se propune Adunării generale constituirea fondului de reparații în valoare de X lei pentru o anumită lucrare, în general lucrări de anvergură, a căror necesitate a fost constatată de către Comitetul executiv - de exemplu refacerea fațadei blocului sau înlocuirea conductei generale de apă potabilă. Când s-au strâns banii, se poate efectua lucrarea, banii se cheltuie, fondul este lichidat.
- Comitetul executiv poate constata necesitatea refacerii hidroizolației la o scară, atunci se constituie fondul de reparație pentru refacere hidroizolație la scara X la care vor contribui proprietarii scării respective, conform cotei părți indivize a fiecăruia;
- în general, nu există fond de reparații (bani lichizi sau în cont) pentru reparații curente, neprevăzute (doar asociațiile care au venituri din chirii au constituite astfel de fonduri), astfel că, atunci când intervin, administratorii plătesc aceste reparații din ce au - dacă este constituit vreun fond pentru o anume reparație, iau de acolo, dacă nu, din fondul de rulment, că doar nu o să stea oamenii fără apă (sau lift) până se strâng banii necesari!
- în cazul de mai sus, fondul se va constitui ulterior efectuării reparației, prin colectarea sumei achitate de la cei deserviți, adică pe chitanța de plată se va menționa ”fond reparație conductă apă rece apartamente X, Y, Z” iar banii strânși vor fi puși la loc de unde au fost luați;
- indiferent că sunt sau nu sunt constituite fonduri de reparații, principiul de participare la acestea trebuie să fie conform articolului citat de @latka
2 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Într-o speță similară, am sesizat ITM asupra neplății drepturilor salariale, aceștia au dispus un control care a confirmat cele sesizate. Răspunsul ITM a constituit probă în procesul civil. Cauzele pe Dreptul muncii se judecă cu celeritate, în 2 luni am avut sentința civilă.

Pentru că, în continuare, angajatorul refuza plata sumelor datorate, am întocmit plângere penală, nerespectarea unei hotărâri judecătorești privind plata drepturilor salariale constituind infracțiune.
Să repare numai porțiunea deteriorată, atunci! La terase se mai fac și reparații, nu e musai să pui carton pe toată suprafața.

O altă soluție ar fi să preluați dvs problema. Cu CUI-ul asociației, mergeți la un supermarket de materiale de construcții, de unde putea cumpăra tot felul de soluții de etanșare, există sub formă de pastă (la baton), bandă care se lipește la rece, le puteți și combina.... important este să luați factură pe asociație, pe care o predați administratorului, să v-o deconteze.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Dvs interpretați greșit noțiunea de a vinde în pierdere. În textul citat, aceasta se referă la prețul de vânzare, care nu trebuie să fie mai mic decât prețul de achiziție. Nu interesează cheltuielile pentru efectuarea vânzării - salariul vânzătorului, taxa de curierat, comisioanele bancare, etc.

În altă ordine de idei, poate ați observat că, în lumea civilizată, poți achita cu card bancar chiar și un chibrit, nimeni nu îți cere comisionul bancar.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Nu este vorba de deteriorarea unor garnituri, este vorba despre apariția ruginei, în prezența aerului. Dacă instalația este plină, caloriferele nu ruginesc. Problema se manifestă mai grav la caloriferele din tablă de oțel care, fiind subțire, se străpunge repede la apariția ruginei, mai ales că instalație este sub presiune. Așadar, decizia asociației de a menține apa în instalație este chiar lăudabilă..

Pe toată durata în care este întreruptă furnizarea agentului termic, nu se poate face umplerea instalației, întrucât pompele din punctul termic sunt oprite. Dacă vă amintiți, RADET-ul anunță toamna data la care au loc umplerea instalațiilor și efectuarea de probe.

Ca să fie toată lumea mulțumită, stabiliți, împreună cu conducerea asociației, înlocuirea caloriferelor în toamnă, astfel încât instalația să nu stea o perioadă lungă fără agent.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
De regulă, asociațiile angajează avocați, astfel că nu văd care ar fi neglijența președintelui,
Ca idee, și noi am pierdut un proces cu o debitoare, când am angajat avocatul, explicându-i speța, a părut că înțelege despre ce e vorba. Apoi, ne-a reprezentat în contra intereselor noastre, doar citind hotărârea mi-am dat seama că mi-a ascuns anumite aspecte din cursul procesului, că nu a depus chitanțele la dosar și altele.