Contribuţia pentru pensia suplimentarã a fost introdusă prin Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară: ART. 70 Cu începere de la 1 ianuarie 1967 se instituie, în afarã pensiei de asigurãri sociale, pensia suplimentarã, care se bazeazã pe principiul mutualitatii între angajaţi.
ART. 71
(1) Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formeazã din contribuţia tuturor angajaţilor. Aceasta contribuţie este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de încadrare şi se vãrsa prin unitãţi, într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Nationala a Republicii Socialiste România.
Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială a abrogat Legea nr.27/1966 începând cu data de 01.07.1977 și a introdus contribuția benevolă de încă 2%:
ART. 3
(1) Dreptul la pensia de asigurãri sociale este recunoscut tuturor cetãţenilor tarii care au desfãşurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca şi pentru care unitãţile socialiste au depus contribuţia prevãzutã de lege, la fondul de asigurãri sociale de stat.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurãri sociale de stat se constituie din contribuţiile pe care le plãtesc unitãţile socialiste, precum şi din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.
CAP. 7
Pensia suplimentarã
ART. 64
(1) Pensia suplimentarã se bazeazã pe principiul mutualitatii între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retributia lor tarifara lunarã.
(2) Persoanele încadrate în munca pot contribui benevol cu încã 2% din retributia tarifara lunarã pentru pensia suplimentarã. În acest caz contribuţia totalã va fi de 4% din retributia tarifara. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retributia tarifara beneficiazã de o pensie suplimentarã majoratã potrivit prezentei legi.
(3) Contribuţia pentru pensia suplimentarã se retine şi se vireazã de cãtre unitãţi într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acorda o dobinda de 3% anual.
ART. 92 Prezenta lege intra în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeaşi data se abroga: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi pensia suplimentarã şi H.C.M. nr. 252/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 , cu toate modificãrile ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.
Decretul nr. 232/1986 pentru modificarea unor dispoziții legale cu privire la pensia suplimentară modifică procentul și baza de calcul:
ART. 1
Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã se modifica dupã cum urmeazã:
1. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins:
"Art. 64. - (1) Pensia suplimentarã se bazeazã pe principiul mutualitatii între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 3% din retributia tarifara lunarã şi din sporul de vechime neîntreruptã în aceeaşi unitate, respectiv din sporul de vechime în învãţãmînt.
(2) Contribuţia pentru pensia suplimentarã se retine şi se vireazã de cãtre unitãţi într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acorda o dobinda de 3% anual."
ART. 5 Prevederile prezentului decret se aplica începînd cu data de 1 iulie 1986.
Prin Legea nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale
se modifică baza de calcul a contribuției pentru pensia suplimentară:
ART. 3
Legea nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistență socialã se modifică și se completeazã dupã cum urmeazã:
3. Alineatul 1 al articolului 64 va avea urmãtorul cuprins:
"Contribuţia de 3% pentru pensia suplimentarã se plãteşte, în condiţiile legii, de cãtre toţi salariaţii cuprinşi în sistemul asigurãrilor sociale, pentru sumele încasate drept salarii de baza, la care se adaugă:
- sporul de vechime în muncă;
- sporul pentru lucrul în subteran, precum şi pentru lucrul pe platformele marine de foraj şi extracţie;
- indemnizaţia de zbor;
- sporul pentru condiţii grele de muncă;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevãzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii."
4. Alineatul 2 al articolului 64 va avea urmãtorul cuprins:
"Contribuţia pentru pensia suplimentarã se retine de persoanele juridice şi fizice care folosesc personal salariat şi se vireazã de acestea într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acorda dobinda."
ART. 5
Dispoziţiile prezentei legi se aplica de la data de 1 aprilie 1992.
Prin OUG nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale se modifică procentul la 5%:
ART. 5
Începând cu data de 1 ianuarie 1999, contribuţia individuală pentru pensia suplimentară, atât în cazul asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de stat, cât şi al celor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, este de 5% .
De la 01.04.2001 intră în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
ART. 18
(1) În sistemul public sunt contribuabili, după caz:
a) asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
b) angajatorii;...
(2) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale se aprobă anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
ART. 21
(1) Contribuţia de asigurări sociale se datorează din momentul încadrării în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) sau de la data încheierii contractului de asigurare.
(2) Contribuţia individuală de asigurări sociale, datorată de asiguraţii prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI, reprezintă o treime din cota de contribuţie de asigurări sociale, stabilită anual pentru condiţii normale de muncă.
(3) Contribuţia de asigurări sociale, datorată de angajatori, reprezintă diferenţa faţă de contribuţia individuală de asigurări sociale, prevăzută la alin. (2), până la nivelul cotelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite prin legea anuală a bugetului de stat, în funcţie de condiţiile de muncă.
ART. 23 (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale în cazul asiguraţilor o constituie:
a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, şi/sau veniturile asiguraţilor prevăzuţi la art. 5 alin. (1) pct. I, II şi VI;
b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declaraţia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut lunar pe economie.
(2) Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate de către persoanele juridice din România este salariul brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care persoana respectivă este încadrată în ţară, inclusiv sporurile şi celelalte adaosuri care se acordă potrivit legii.
(3) Baza de calcul prevăzută la alin. (1) şi (2) nu poate depăşi plafonul a de 3 ori salariul mediu brut lunar pe economie.
Concluzii
- Abia de la 01.04.2001 s-a plătit CAS pentru toate sumele primite de salariați.
- Până la 01,04,2001 nu s-a plătit CAS, ci contribuția pentru pensie suplimentară calculată doar pentru salariul de bază și sporurile permanente (spus așa pe scurt, etapele fiind descrise mai sus în prevederile legale indicate).
Întrebarea mea era dacă alte sporuri sau adaosuri (prime, ajutoare, acord global, etc.), necuprinse în baza de calcul al contribuției pentru pensia suplimentară, evidențiate în adeverințele eliberate de angajatori pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei ?
Adeverintele cu venituri ocazionale vor fi luate in considerare doar daca aceste venituri au facut parte din baza de calcul a CAS (ceea ce nu se intampla inainte de 01.04.2001).
Din Legea nr. 360/2023:
Art. 85
(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.
Art. 141
(1) La determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia nominală de asigurare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data de 1 ianuarie 2018, respectiv baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale după data de 1 ianuarie 2018.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială.
ana-cer
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Conform normelor, se poate elibera un certificat medical "initial" cu retroactivitate de 24 de ore. Avand in vedere ca data inceperii concediului medical e sambata, iar data acordarii e luni, dar dupa 48 de ore, se pare ca e o situatie ambigua.
Angajatorul are dreptul sa refuze la plata indemnizatia aferenta acestui concediu medical acordat retroactiv.
V-as sfatui, daca este posibil, sa luati legatura cu persoana de la angajator care se ocupa de declaratia 112 si sa o rugati sa faca verificarea in D112 pentru acest caz, eventual sa ia legatura cu casa de sanatate pentru a verifica daca e corecta completarea actuala. Daca nu, sa mai incercati tot dvs. sa aflati un raspuns de la casa de sanatate.
E un caz clar de cum interpreteaza casa de sanatate prevederile de mai jos.
Ordinul nr.15/2018 - normele de aplicare a OUG nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate:
ART. 9
(1) Certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează la data la care se acordă consultaţia medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical.
(2) În situaţia imposibilităţii prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical „iniţial“.
(3) Pentru certificatele medicale „în continuare“, data acordării nu poate fi mai mare decât data la care se termină valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate anterior pentru aceeaşi afecţiune.
(3^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în situaţia în care prima etapă a concediului medical pentru incapacitate temporară de muncă se finalizează într-o zi nelucrătoare, certificatul de concediu medical în continuare poate fi eliberat în prima zi lucrătoare care urmează, cu încadrarea în limitele maxime prevăzute la art. 20 alin. (1) şi art. 24 alin. (2), cu consemnarea în mod corespunzător în planul de urmărire a evoluţiei bolii.
(4) Certificatele de concediu medical se pot elibera şi la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară, pentru următoarele situaţii:
a) în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
b) pentru perioada de internare în spital;
c) pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg;
d) situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
e) în caz de carantină;
f) pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice.
g) în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării, potrivit legii; ...
Mergeti urgent cu certificatele medicale la medicul care le-a eliberat ca sa corecteze bifa pe "initial" la primul dintre ele si predati-le inapoi la angajator.
Cred ca ar fi bine sa intrebati medicul de specialitate.
Ordinul nr. 15/2018: ART. 46
(1) Certificatul de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani pentru afecţiuni intercurente se eliberează de medicul curant, în condiţiile şi până la duratele maxime prevăzute de lege. (2) În situaţiile în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenţii chirurgicale, durata concediului medical va fi stabilită de medicul specialist, în funcţie de evoluţia bolii.
Parerea mea este ca, pe toata perioada concediului de maternitate (chiar daca are mai putin de 126 de zile), nu vor putea exista intreruperi. Cred ca este si o forma de protectie a mamei, deoarece se va pastra baza de calcul de la inceputul concediului.
Prin intreruperea unui concediu medical se recalculeaza baza de calcul, existand posibilitatea obtinerii de venituri mai mici decat cele de la inceputul concediului medical.
avocatnet.ro explicăm legislația
