Dacă se citesc cererile, de ce nu s-a făcut conexarea celor 3 plângeri contravenționale pentru 3 p-v cu aceeași speță din aceeași zi, conform solicitării trimise prin poștă? Era și în interesul simplificării activității din judecătorie. OK, nu au aprobat.
Dar dacă am înregistrat chiar la judecătorie cerere de judecare în lipsă la celelalte 2 dosare, de ce s-au dat 3 termene în zile consecutive din cauza lipsei petentului?
La Serviciul permise, la fel: îl așteptau să vină după permis pe cel care a înregistrat cerere să-i fie trimis în Italia, și au trimis la consulat permisul celui care a înregistrat cerere să-i fie păstrat deoarece îl va ridica personal.
"De asemenea, este important să vă prezentați personal în instanță sau, dacă aveți un avocat, să fie prezent acesta, altfel există riscul ca judecătorul nici măcar să nu vă citească plângerea."
3 procese-verbale, aceeași speță, viteză 72 - 73 - 72 km/h din 10 în 10 km, din 9 în 9 minute, în localitate, fapta pe 4 februarie, pe 10 februarie limita de viteză devine 70 km/h, în iunie se redactează procesele verbale. Mă prezint la primul, cer judecare în lipsă la celelalte, argumentând la toate că nu pot fi sancționat retroactiv pentru o faptă pentru care de 4 luni nu se mai aplică amendă (depășirea limitei de viteză cu 2 - 3 km/h). La primul, prezent, câștig, la al doilea, deși am cerut judecata în lipsă, au tot dat termene deoarecea lipseam, în final am pierdut (în lipsă), și neprimind sentințele, la al treilea m-am prezentat, mi s-a zis că dosarul trebuia judecat în lipsă, am cerut să fiu judecat pe loc, și din nou am câștigat, sunt inginer, fără studii juridice, dar am pledat în mod logic.
Un cetățean străin căruia i s-a reținut permisul 3 luni, a cerut să-i fie trimis permisul în Italia, și a primit adresă că de ce nu vine să îl ridice, iar celălalt a cerut să-i fie păstrat, deoarece vine personal să-l ridice, dar la expirarea termenului când s-a dus să recupereze, permisul era deja trimis prin consulat - nu citește nimeni cererile (sau plângerea contravențională dacă nu pledezi personal).
Lipsă declarații contribuții în evidența Casei de pensii
Verificând Datele mele din sistemul de pensii, am constatat că lipsesc 3 luni de contribuție, în care totuși figurez ca slariat în Carnetul de muncă:
a) februarie 2003, luna angajării (la înființarea firmei în București)
b) iulie 2003, deși continuitate până în 2005 cu același salariu
c) ianuarie 2007, la sfârșitul căreia a încetat contractul de muncă și am fost încadrat cu contract de muncă la aceeași angajator, deoarece s-a mutat la Oradea.
Am contactat angajatorul, care:
- pentru a) și c) mi-a răspuns că nu figurez pe declarația C.A.S.
- pentru b) mi-a dat pe 5 pagini o
DECLARAȚIE privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale:
- prima pagină imprimată de calculator conținând sume, fiind scris de mână doar numele contabilului care o declară corectă și completă, cu semnătură și ștampilă,
- 4 pagini formulare fotocopiate, completate manual în căsuțele respective, unde figurează și numele meu, cu CNP, zile, sume, etc. și aceeași semnătură.
Casa de pensii spune acum că nu poate prelucra documentul pe hârtie, ci doar declarația C.A.S. pe suport electronic, declarația trebuie făcută prin programul de C.A.S. și depusă la Casa de pensii.
Angajatorul mă trimite la firma de contabilitate de la București, care a fost radiată în 2023 (probabil contabilul s-a pensionat).
Contabilul actual de la Oradea spune că nu mai sunt accesibile aplicațiile de acum 22 de ani.
Întrebări:
- cum pot rezolva luarea în evidență la Casa de pensii pentru b), unde am documente, dar pe hârtie
- cum pot rezolva pentru a) și c) când nu figurez pe declarația C.A.S., dar sunt întregistrat în carnetul de muncă cu continuitate de la 1.02.2003 până la 31.01.2007, cu singura schimbare la 1.07.2005: trecerea de la ROL la RON; salariul era primit în numerar, în Lei, abia ulterior, prin martie, s-a trecut la card, eu nu aveam controlul asupra contabilității angajatorului.
La București, apa rece costă circa 12-14 lei/mc, în sat la munte 2 lei/mc. Pare justificat, în primul caz e adusă de la 100 km cu multe tratamente, în al doilea caz, probabil trebuie doar filtrată și pompată. Comparația cu orașul reședință pare pertinentă, dar poate sunt niște situații particulare care nu au fost specificate.
Am o speță asemănătoare: am cumpărat o casă situată mai în spate de cea a vecinei, între colțurile lor fiind 4 metri (inițial ambele aparțineau aceluiași proprietar, construite acum peste 50 de ani). Dezmembrarea a stabilit (logic) hotarul la 2 metri de ambele case. Vreau să îngrădesc terenul meu pentru a-l proteja de urși, căprioare care fură legumele, vaci autonome care lasă murdărie, etc., dar vecina se opune, deoarece în 2 metri nu mai are acces auto la partea din spate a terenului (în partea opusă a casei ei este râpă abruptă).
Am obligația să îi acord drept de "servitute" pe terenul meu?
Chiar dacă prezentați bonul și cutia, nu puteți proba că cu acel bon a fost cumpărată acea cutie. Poate puteți dovedi cu un flagrant, să încercați să cumpărați același produs, dar e puțin probabil să primiți cu aceeași dată (expirat).
Farmaciștii pot fi iresponsabili: mi s-a reproșat acasă că nu am fost vigilent, am prezentat ca mostră flaconul cu ulei de in dar am primit ulei de pește, sau având Zona Zoster, prima farmacie nu a avut pe stoc decât pentru 7 zile, iar la a doua farmacie pentru restul de doar 3 zile am primit un teanc de pastile mult mai mare, deoarece prima farmacie îmi dăduse 200 mg în loc de 400 mg, dar cel mai grav a fost când, noroc că am verificat și am spus "nu am făcut facultatea de farmacie ca să înțeleg rețeta, dar parcă Napoton se scrie altfel", și mi-a dat în loc, corect, Glubifer, cerând scuze, că erau tot pastile galbene - ce ar fi pățit gravida care administra 3 Napoton pe zi conform adnotării farmacistei pe cutie?
Este permisă oprirea voluntară sub poduri? Nu. Dar autobuzul oprește voluntar, că acolo a stabilit Primăria locul de stație.
Este permisă PARCAREA (nu staționarea) în dreptul stației de autobuz? Stația PARCUL DRUMUL TABEREI pe str. Brașov. Teoretic nu, practic se parca perpendicular, ocupând banda 1 și parțial banda 2, iar autobuzul făcea stație între banda 2 și banda 3, blocând complet intersecția cu Dr. Taberei. I-am sesizat pe cei de la ridicări care erau în zonă, dar au răspuns că au fost sancționați după ce au ridicat autoturismele din stația de autobuz, deoarece amicul lui Udrea organizase acolo parcare cu plată, cu aprobarea Primăriei.
Am văzut autoturism ridicat pentru staționare ÎNAINTE de indicatorul de început al zonei de interzicere a opririi, zonă marcată ca parcare, pe motiv că la 50m în spate era un indicator drum îngustat, ascuns de către un microbuz, dar îngustarea era la 50m DUPĂ indicatorul de interzicere a staționării.
La Piața Unirii era un indicator parțial exfoliat, jumătate (oblic) Parcare cu plată, jumătate Oprirea interzisă.
Pe bd. Duca în fața gării, un polițist m-a solicitat să semnez ca martor că taxiul a staționat în stația de autobuz. Am scris "pe carosabil este inscriționat "TAXI", ceea ce era devărat.
Pe bd. Timișoara conform marcajului preselectezi pe banda 1 pentru viraj dreapta pe str. Romancierilor, dar după trecerea pietoni până la colț este stație de taxiuri, și indicatorul se aplică cu precădere față de marcaj.
Locul rezervat pentru acces trebuia marcat cu X. Și am văzut borduri PUSE RECENT, coborâte, în dreptul unui gard de zid fără poartă. Se vede că acum zeci de ani poarta a fost zidită. Dar Dorel era obligat să respecte proiectul neactualizat, sau a păstrat configurația găsită. Marcajele au prioritate față de "relief".
Speța este următoarea: tatăl moare în 1990, mama supraviețuitoare, cu certificat medico-legal, împuternicind fiul, vinde în 2019 un teren și pe acest teren o casă neîntabulată construită prin 1970. Terenul este deținut de către mamă în urma unui partaj voluntar al imobilelor deținute de către mamă și o altă persoană prin moștenire, și prin uzucapiune de către alta, deci terenul nu este bun comun, ci moștenit. Sora pretinde drepturi asupra casei din partea tatălui ei, deși de 34 ani nu a dezbătut succesiunea. Se poate îndrepta împotriva cumpărătorului de bună credință, sau a fratelui? Poate fi proprietar pe clădire altcineva decât cel care a cumpărat terenul și clădirea de pe teren?