Buna ziua,
Va supun atenției urmatoare speță:
Contract v-c incheiat in anul 1987, pentru o casa, imobilul aferent intra in proprietatea statului, conform legii 58/1974.
In anul 1992 se instraineaza jumatate din teren, prin contract incheiat la notar.
Intrebarea este:
In acest caz, se utilizeaza calea prevazuta de legea 18/1991 sau o actiune in uzucapiune?
Singura problema cu legea 18 este daca se poate cere constituirea dreptului de proprietate asupra jumatatii de teren care este efectiv in posesie la acest moment?
Multumesc.
Medicul de familie mi-a raspuns superior ca instructiunile nu pot fi superioare legii (e si jurist, se pare). Mie mi se pare absurd ca la telefon DSP-ul insista si pare ca stie despre ce vorbeste ( imi mentioneaza si o circulara transmisa medicilor de familie in acest sens, precum si faptul ca respectivul va fi sanctionat daca nu respecta indicatiile), iar medicul de familie ( din bucuresti, nu de la cuca macaii), aproape ca tipa la mine pe mail ca nu stiu legea.
Intre timp, eu am trimis mail la MS si CNAS (sper sa nu imi raspunda in 30 de zile).
Ideea e ca desi am covid pe cap, cu simptome si alte probleme, desi medicul de familie e total dezinteresat de mine, mai apare si asta. Of.
Buna seara,
Va supun atenției urmatoarea situatie:
Ma aflu in izolare din data de 16.02.2021, fiind depistat pozitiv cu covid. Am primit pe email raportul medical din care reiesea ca sunt pozitiv.
Urmare discutiei telefonice la DSP mi s-a comunicat ca raportul medical este suficient pentru a-mi fi eliberat concediu medical de medicul de familie (legislatia s-a modificat recent prin niste instrucțiuni emise de Ministerul Sănătății - nr. 87/2021).
Cu toate acestea, medicul de familie insista ca am nevoie de o decizie de izolare de la DSP si ca in lipsa acesteia nu imi va elibera concediu medical (legea nr. 136/2020).
Va rog sa ma ajutati cu un raspuns.
Bună ziua și mulțumesc pentru răspunsuri. În ceea ce priveste acest litigiu, nu a mai existat un alt litigiu cu reclamantul, deci nu e vorba despre cheltuielile de judecată din alt dosar. În această speță, m-a chemat inițial numai pe mine in judecată în calitate de pârât, după care la primul termen, având în vedere precizările facute de mine prin întâmpinare, a fost introdus un al doilea pârât în cauză, împotriva căruia sa-si îndrepte pretențiile. Acțiunea s-a modificat, însă eu am rămas pârât, reclamantul insistând ca eu să achit cheltuielile de judecată. Ca sa se înțeleaga mai ușor - dosarul are doua capete de cerere, unul - obligația de a face, împotriva celuilalt pârât, celalalt - de a plăti cheltuielile de judecată, împotriva mea. Temeiul pe care îsi întemeiază pretențiile în ceea ce privește cheltuielile de judecată, este art. 453 alin. (1), insistând pe culpa procesuală. Pe de altă parte, eu am recunoscut prin întâmpinare că s-a produs o eroare, care a determinat acest litigiu, dar legea nu îmi permite să îndrept acea eroare, neavând calitate procesuală pasivă (lucru cu care absolut toate părțile sunt de acord, nefiind loc de interpretare).
Bună ziua,
Am următoarea speță: Pot fi chemat in judecata strict pentru achitarea cheltuielilor de judecată? Mentionez ca celuilalt parat i se solicita o anumita conduita, eu fiind chemat exclusiv pt cheltuielile de judecată, deoarece, oarecum, cauza procesului a fost determinata de mine. In privinta lipsesi calitatiii mele procesuale pasive sunt de acord toate partile, Reclamantul imi solicita cheltuielile de judecata, considerant ca exista o culpa a mea si ca i-am cauzat un prejudiciu, deoarece a fost nevoit sa initieze procesul. Intrebarea mea este: in conditiile in care nu am calitate procesuala (si sper ca instanta sa constate acest lucru), acesta nu e un litigiu in raspundere civila delictuala, pot fi obligat la a achita cheltuielile de judecata (precizez ca reclamantul nu cere cheltuieli de judecata si celuilalt parat)?
Bună ziua, am o întrebare, vă rog. O procură emisă de un notar german se poate utiliza în țară. Procura este pt un partaj între doi frați cu privire la 2 apartamente dintr-o moștenire. Unul dintre frațși se află în germani și vine numai 2 săptămâni pe an, de sărbători. Vă mulțumesc.
Mulțumesc pentru răspuns. Am mai citit această opinie, însă în Codul de procedură civilă nu este nici o prevedere care să-l oblige pe terțul poprit să calculeze el proporțiile fiecărui creditor. Eu interpretez în sensul că în momentul în care am reținut și virat 1/2 din salariu, obligația mea a fost îndeplinită. Art.787 spune că trebuie să-l informez pe primul executor că mai există o a doua poprire, a treia, etc. Dacă face cerere de conexare e treaba lui. nNu mi se pare normal ca executorul aferent celei de-a treia popriri să-mi facă cerere de validare a popririi (și amendare!) din moment ce eu l-am informat ce popriri mai sunt pe contul omului, precum și executorii care se ocupă. Mi se pare abuziv și neprofesionist.
Intrebarea e urmatoarea: Ce se intampla cu a doua si a treia poprire pe salariul angajatului? Executorii sunt obligati sa faca cerere de conexare si daca nu fac, ce trebuie sa faca tertul poprit?
Am o întrebare, sper că nu e ridicolă, dar nu am găsit un răspuns rezonabil pe nicăieri.
Înscrierea la un concurs organizat de o autoritate publică poate fi făcută exclusiv online? În sensul că procedura de concurs prevede că înscrierile se fac numai online, pe pagina de net a respectivei autorități.
Întrebarea mea ar fi - Sunt reprezentantul legal al unei firme și ne judecăm cu o persoană fizică. Respectivul îmi trimite la locul de muncă, scrisori în care folosește un limbaj suburban și jignitor (obscen) și mă amenință cu plângeri la diverse instituții naționale și internaționale. Poate fi încadrată fapta la hărțuire?
Art. 208 C.pen.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
avocatnet.ro explicăm legislația
