Activitate meioza

În legea 370/2004 se prevede faptul că semnarea pe mai multe liste este contravenție (vezi art. 4 alineat (2) și art. 55 punctul f.), însă nu este clar dacă și semnarea pe listele mai multor candidați în cazul în care numai o singură listă este depusă este tot contravenție.

Din punct de vedere legal știu că listele de semnături sînt documente publice, dar dacă listele nu sînt depuse nu se poate constata respectiva infracțiune.

1. După cum spuneam mai sus „în procesul verbal era stipulat ca contestațiile se fac la judecătoria pe raza căreia s-a comis așa-zisa infracțiune”. Dacă pe o hîrtie oficială apar informații false, nu ar trebui să răspundă pentru asta cei care au întocmit-o?

2. Tot acolo întrebam dacă fac o cerere către o instituție greșită, nu ar trebui să se facă transmiterea automată către instituția care trebuie să răspundă (în conformitate cu legea 202/2010 și în numele respectului față de contribuabil)? Toate instituțiile statului cam fac așa, inclusiv jurisprudența europeană recomandă asta statului.

Da, după cum povesteam, deja am fost acolo. Întrebările mele erau altele:

1. Deplasarea la Buzău poate fi inclusă în cheltuieli de judecată?
2. În conformitate cu legea accelerării soluționării proceselor și pentru a salva timpul și banii contribuabililor, dar și ai părților, nu ar fi trebuit să fie trimis de la Buzău la București de la bun început?

Nu, am primit citație de la Buzău, m-am prezentat, iar judecătoarea a solicitat instanței (!) să accepte excepția de neteritorialitate (și evident că a și acceptat-o!) și abia apoi m-a trimis la București...

Din cauza unui abuz al CNADNR – mi-au întocmit un proces verbal pentru lipsa rovinietei (deși aveam rovinietă valabilă) pe care l-au trimis după aproape trei ani – a trebuit să îi dau în judecată.

Deoarece în procesul verbal era stipulat ca contestațiile se fac la judecătoria pe raza căreia s-a comis așa-zisa infracțiune, am făcut plîngerea la Buzău fără să știu că între timp s-a dat o lege conform căreia aș fi putut să îi dau direct la judecătoria sectorului 3, pe raza căreia află domiciliul meu).

Așadar am fost la Buzău, iar acolo judecătorul a invocat o excepție de neteritorialitate (sper că am ținut bine minte) și m-a trimis la sectorul 3. Întrebarea mea este dacă nu ar fi trebuit ca judecătoria Buzău să îndrepte direct plîngerea către judecătoria sectorului 3, pe cale administrativă.

Am văzut că legea nr. 202 din 25 octombrie 2010 (Legea nr. 202/2010) privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor specifică în mod explicit faptul că „plângerea greșit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată se trimite pe cale administrativă organului competent.”, dar nu mi-e clar dacă se aplică și proceselor civile.

De asemenea, avînd în vedere că am cerut cheltuieli de judecată, pot introduce la cheltuielile de judecată cele făcute cu prezentarea la Buzău? Mă gîndesc că nu este vina CNADNR că justiția ne-a trimis de colo-colo. Sigur, nici eu nu sînt vinovat, deci nu văd de ce ar trebui să plătesc eu din buzunar aceste cheltuieli.

Am primit mai demult o somație de plată de la CNADNR pentru faptul că n-aș fi avut rovinietă valabilă în urmă cu 4 ani (suma ar fi fost de 28€, dar putea fi vorba și de amenda de 250 lei). Evident, i-am dat în judecată și, cum nu am avut timp să mă ocup, am angajat un avocat. Deoarece totul era de partea mea (pe lîngă faptul că am prezentat rovinieta, nici nu mi-au adus la cunoștință la timp procesul verbal de constatare, ca să o pot contesta în timp util), am cîștigat pe fond, însă nu s-au acceptat pe post de cheltuieli de judecată decît taxa de timbru și cheltuielile de deplasare, onorariul avocatului fiind respins. Practic am pierdut, deoarece cheltuielile cu avocatul au fost mai mari decît amenzile respective (omul a pierdut două zile, că prima oară s-a admis o excepție de necompetență teritorială).

În opinia mea faptul că nu mi-au acceptat cheltuielile cu apărarea este o încălcare a dreptului constituțional de apărare: adică dacă primesc o amendă ilegală mică, mai bine o plătesc decît să mă apăr! Ce aș putea face în continuare?

Am primit o somație de plată de la CNADNR pentru lipsa rovinietei (deși am plătit rovinieta) pe care am contestat-o în instanță deoarece nu primisem Procesul Verbal de Constatare. În întâmpinare, CNADNR susține că a afișat Procesul Verbal de Constatare la domiciliu (și deci contestația e tardivă), lucru evident mincinos: data afișării era sâmbătă, eu eram acasă, blocul are interfon și nu se poate intra fără să îți dea drumul cineva (dar acestea sînt mai greu de demonstrat). Ajutorul vine de la „martorul” care a semnat Procesul Verbal de Îndeplinire a Procedurii: are nume incomplet (Toader Ghe), adresa lui nu are stradă, ci doar număr, iar semnătura acestuia e o linie (deci probabil e completat din burtă).

Din păcate, Art. 27 din OG 2/2001 nu specifică clar ce date sunt obligatorii de preluat de la martor, ci numai că trebuie semnat de un martor. Totuși, bănuiesc că există niște norme minimale care se cer datelor de identificare pentru a te califica drept martor, semnătura fizică neputând fi singura cerință.

Știți care sunt datele minime de identificare necesare pentru un martor?

Art. 27 din OG 2/2001: Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Mulțumesc pentru răspuns! Aș vrea să menționez în plîngere să îmi fie plătite cheltuielile de judecată. Acestea se cer CNADNR sau agentului constatator?

La începutul lunii iulie am făcut o reclamație la poliția rutieră că pe anumite porțiuni de pe A3 telefoanele de urgență nu funcționează și nici semnal pentru apelarea 112 de pe mobil nu există. Mi-au transmis că vor redirecționa sesizarea către CNADNR.

Am primit zilele trecute ceva de la CNADNR și am crezut că e răspunsul la sesizare. Cînd colo, era o somație de plată de la CNADNR pentru o presupusă contravenție din 31 octombrie 2010 (cînd, susține CNADNR, aș fi circulat fără rovinietă) și cer tariful de despăgubire de 28€. Împreună cu somația e atașată o copie a procesului verbal care a fost emis în 25 martie 2011 (probabil nu a mai fost trimisă pentru că și-au dat seama că rovinieta era plătită ).

Menționez că nu am primit niciodată un proces verbal pentru o asemenea contravenție, iar în somație se susține că procesul verbal este titlu executoriu, deși nu mi-a fost niciodată comunicat.

În opinia mea e clar că procesul verbal e lovit de nulitate (nefiindu-mi adus la cunoștință în termenul legal de o lună de la emitere, cînd aș fi putut dovedi că am plătit rovinieta). Dar din cîte știu, chiar dacă procesul verbal e nul, dacă nu-l contest devine titlu executoriu.

În plus, prin legea 144/2012 care modifică OG15/2002 nu mai există tarif de despăgubire, deci mi se pare aiuritor faptul că ei încă îl mai cer.

Care ar fi pașii de urmat?

Dacă am PFA mi se poate forța o clauză de exclusivitate la contractul cu o firmă?