Activitate romascanu

Cine a grăit că D1 ar lua mai puțin, pentru că D a murit înaintea lui B, nu stătea prost cu aritmetica, ci cu dreptul succesoral.

Dacă D ar mai fi trăit în clipa decesului lui B, atunci el ar fi primit o parte egală cu partea lui M și partea lui O, pentru că toți 3 (M, O, D) sunt copiii lui B și există egalitate între descendenți.

Aceeași egalitate există/se păstrează și între M, O și D1 (copilul lui D)
Pentru că D1, venind la moștenirea lui B prin reprezentarea părintelui său decedat (D) el, D1, urcă în drepturile ascendentului său (D) pentru a culege partea din moștenire ce s-ar fi cuvenit acestuia (D), dacă ar mai fi trăit.

În această fază (până la redactarea documentelor necesare dezbaterii moștenirii fiecăruia) nici nu trebuie să știm exact procentul/fracția pe care ar fi avut-o A și procentul/fracția pe care ar fi avut-o B din bunurile povestite aici.

„Ecuația” ar suna cam așa:
habar n-am cât are A + habar n-am cât are B = întregul = 1/1 = 100%.
Și cum există egalitate (pe care o știm din capul locului, fără calcule) atunci, când vom trage dungă, rezultatul final (acesta a fost întrebarea) trebuie să arate așa: 1/3 +1/3+1/3.

Madi1989 a scris:

... sa mi le lase donatie sau care ar fii varianta?

Nu are nicio importanță "varianta" prin care dvs. deveniți proprietar/sau "varianta" prin care cele două ap. ajung în patrimoniul dvs.

Indiferent pe ce cale vor ajunge ele să fie in proprietatea dvs., dacă în clipa decesului dvs. acele ap. se vor regăsi în patrimoniul dvs. (nu le-ati vândut, donat etc) atunci ele se vor transmite prin moștenire. Moștenire înseamnă transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate... Nu ne interesează CUM a ajuns capra, casa, masa în patrimoniul mortului. Există? Se transmit prin moștenire.

Cui? Moștenitorilor legali sau testamentari.

Moștenitorii dvs. legali vor fi:
- soțul supraviețuitor (dacă va mai fi soț și dacă n-a murit el mai întâi)
- alături de rudele dvs. Ale dumneavoastră! Nu ale altui neingropat de prin preajmă.
- sau numai rudele dvs. dacă nu veți mai avea soț la vremea decesului dvs.

Aveți frate/soră, unchi, mătușă, veri primari? Ce alte rude aveți în afară de părinți?
Cumnata nu vă este rudă. Ea nu vă moștenește pe dvs. Ea îl va moșteni pe fratele ei. Și parte din averea dvs. ar putea să ajungă la ea numai dacă fratele ei (soțul dvs.) v-a moștenit pe dvs. Adică după un lung sir de dacă... și dacă... și dacă... (și mai are și Cel de sus un cuvânt de spus în ordinea plecărilor pe lumea ailaltă).

Dacă aveți certificat de moștenitor, înseamnă că succesiunea a fost deja dezbătută. Și da, e valabil certificatul.
Vorbiți cumva despre o altă succesiune, a altui mort, diferit de mortul din certificatul din 2015? Fiți mai explicită, fiindcă, așa cum ați formulat, pare că vreți să faceți ceea ce a fost deja făcut.

Hmm. Nu-i așa de simplu. Căci el va avea un drept de opțiune distinct pentru fiecare dintre cele două calități/două vocații.

El va cumula vocația la moștenire în calitate de legatar cu vocația la moștenitre în calitate de moștenitor legal.
Va avea dublă vocație/dublă chemare/dublă calitate.
Într-o astfel de situație (cumul de vocații/calități) el va avea pentru fiecare dintre ele un drept de opțiune distinct; iși va putea exercita opțiunea în oricare din aceste calități.

Pe scurt, el va putea să spună/opteze așa: accept moștenirea legală și renunț la calitatea de legatar. (și, astfel, testamentul acela, cu clauza lui cu tot, va deveni un fel de hârtiuță numa' bună de pus în ramă și cam atât).

Nu.
"Se restituie jumătate din taxa plătită" (art 45 alin. 2) "când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare in judecată către pârât" (art 45 alin 1, lit d, teza finală din OUG 80/2013).

Amânarea despre care vorbiți este un eveniment ulterior comunicării. Sau: A fost ori n-a fost comunicată cererea către pârât? Asta-i întrebarea. Restul nu contează.

1. - valorile de "azi" / de la momentul partajului.
Dacă părțile au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor și dacă, urmare a partajului, X primește în proprietate exclusivă bunul de o valoare mai mare, atunci acesta, X, va avea de plătit celuilalt, Y, o sultă (sumă de bani care să compenseze diferența de valoare)

2. Intrebarea nu prea are înțeles "pe limba noastră" (deși, pricep cam pe unde bateți)
Oricum, ați zis partaj amiabil. Păi, dacă-i amiabil, atunci (metaforic exprimat) puteți să adunați ce vreți cu ce vreți și să împărțiți și la plopii fără soț. Nu interesează pe nimeni altcineva nici "cinstita ecuație", nici rezultatul la care părțile au ajuns prin bună învoială. Lor trebuie să li se pară echitabil, nici nouă, nici altora.

Nu. (art. 478 alin. 3 ncpc)

Cred că ati vrut să scrieți Legea nr. 164/2014 (nu 2013).

Eu m-am referit la "o situație (pe L 165/2013)." Am precizat legea in paranteză, tocmai pentru a nu crea senzația că situația ar fi identică. Era o situație similară, dar nu identică.

Însă, întrebarea este aceeași (indiferent că vorbim de persoane indreptățite cf legii 164 sau 165).

Iar întrebarea asta, redusă la esență și "tradusă din avocățească," ar suna cam așa: Este musai să le vârâm în traistă o sumă mai mare și acelora care au zis bogdaproste/care s-au mulțumit cu cât au primit prin decizia de validare (sau, în speță mea, prin hotărârea de la prima instanță)?
Asta-i întrebarea. Iar răspunsul îl oferă principiul disponibilității din procesul civil.

Principiul disponibilității plus ... vreo juma' de tratat de procedură. (dacă la mine/la ce am obținut eu vă gândeați atunci când ați solicitat "temei legal").

Are.
Dvs. locuiți acum cu îngăduința bunicii - titularul dreptului de uzufruct.
Iar după moartea bunicii va fi necesar să vă înțelegeți cu aceea care va este, totuși, mamă.