Buna seara!
Anul trecut pe data de 10 noiembrie 2015 sora mamei mele a decedat in Elvetia,Basel-Stadt, de cancer, dar...
In februarie 2015 a fost facut un Testament, unde erau trecute mai multe persoane, EU,niste verisoare,frati,si tot neamul, dar, intre timp sora mea plecat sa o ingrijeasca pe matusa, cat era inca in viata, renuntand la job, si la ce avea ea aici in tara, si a facut naveta, adica, BASEL-CLUJ, timp de 4 si ceva luni. In consecinta s-a mai facut un testament, in sept. 2015, PE CARE NU IL CONTESTA NIMENI, deoarece sora si-a sacrificat totul in tara pentru EA(matusa)-NIMIC DE ZIS. Este mostenitoare pe buna dreptate. Mai departe.
Printr-un act notarial, sper ca si legal, sora a devenit si ramas unic Mostenitor prin Testament.
Matusa pe langa niste conturi in Elvetia, unde nu erau decat sume mici de bani, matusa fiind decedata de cancer, iar costurile tratamentelor au presupus mari sume de bani, a mai lasat o masina si niste lucrusoare personale, trecute la inventar cu valoare 0(mobila Ikea, haine, oale, etc., ca la o gospodarie- nu prea inteleg eu cum a fost facut inventarul si de ce, inclusiv masina a fost trecuta cu valoare 0, dar nu ma priveste, ca e un alt stat, alta legislatie,cred).
Inainte sa moara matusa a mai lasat avansul la chirie pe trei luni, respectiv decembrie, ianuarie si februarie, pentru ca mama si sora sa poata rezolva problemele cu mostenirea in Basel(iar nu inteleg)- este o greseala a noastra, adica trebuia sa se ocupe cumva Statul roman, Ambasada/Consulatul de sederea celor doua?-
Prespun ca mai sunt si alti mostenitori, cetateni romani mostenitori ai unor cetateni straini. Ei cum s-au descurcat? Cine s-a ocupat de relatia stat strain,(in speta Elvetia), si mostenitor?
Dupa ce sora si mama au locuit timp de o luna, din noiembrie si pana pe data de 10 decembrie 2015 in spatiul matusii, in apartamentul inchiriat de matusa a revenit in decembrie de sarbatori in tara, si a stat pana pe data de 12 ianuarie 2016.
Pe 12 ianuarie anul acesta, 2016, cele doua au plecat, INAPOI, pe banii imprumutati de la rude si cunostinte, in Basel...si de aici, deoarece nici sora si mama nu vorbesc germana, ceata totala.
A pus-o sa semneze ceva, a venit un evaluator si s-a plimbat prin casa a completat niste hartii, a scris niste valori si ulterior i-a dat o lista cu inventarul in germana-ambele nevorbitoare de germana.
Am aflat de pe Forumuri ca trebuie/sau trebuia, sa primeasca un CERTIFICAT DE MOSTENITOR.
Cum arata acel document si in cat timp se elibereaza? Exista o forma standard?
Trebuia sa solicite, cand era in Basel printr-un formular sau ceva similar eliberarea lui?Sora mi-a zis ca, din putinul cat s-a putut INTELEGE cu acei domni care au venit la locuinta matusii inchiriate sa evalueze bunurile(oale, cratite, masina,bulendre si carti, mai ales multe carti- o biblioteca de carti in germana), sa mai astepte pana la finele luni asteia.
Sa ma lamureasca si pe mine cineva:
Actul(CERTIFICATUL DE MOSTENITOR) SE CERE SAU ESTE TRIMIS de cei din Basel?
Acest document, nu trebuia eliberat mai repede, o data cu Inventarul, FACUT, APROPO IN FEBRUARIE, sau cand a fost instiintata ca este mostenitoare?
La un moment dat in decembrie 2015, pe adresele diverselor persoane trecute in primul testament, au fost trimise in germana ceva documente, de la ceva notar cum ca suntem dezmosteniti de matusa, nu ma opun, dar in rest nimic. Ceva citate din primul testament, un fragment din ceva ce pare a fi al doilea si la sfarsit niste art, legi, cred si tot felul.
Nu este o stampila autentica, nu este o semnatura sau ceva care sa semene cu un document de pe la noi.
La sfarsitul lunii februarie 2016, fara bani pentru ca am inteles ca i s-au blocat conturile matusii, sora a revenit in tara cu ce a putut aduce intr-un camion inchiriat din Romania si bine-nteles masina din 2004, tot parte integranta, cred din mostenire.
Tot inainte sa vina in tara, Politia din Basel a chemat-o si i-a zis sa trimita placutele luna aceasta, martie-aprilie 2016, ca sa fie radiata din circulatie.
Daca trimit placutele, si imi este radiata masina din circulatie ce fac eu cu ea asa? Cat mai astept? Pot sa astept ceva ce nici nu stiu cum arata,ca nu vorbesc germana?...Exista un document care sa ii dea dreptul surorii mele, care este mostenitoare, potrivit testamentului, sa imi vanda mie masina? E suficienta dovada aceea de Inventar? Poate solicita o adeverinta sau un act ce tine loc de Certificat?
Acuma daca va fi doar 1000-1500 de euro toata treaba nu ma deranjeaza.Are si valoare sentimentala,darma voi gandila optiunea d-voastra, pare a fi la fel de viabila. Voi vedea cat de solicitant este procesul si in functie de asta o sa iau o decizie. Va multumesc de raspuns.
Va multumesc! O sa ma apuc sa le iau la rand si sa adun actele. Sa vad cum le rezolv.
Sunt multe, si acum la sfarsit de an cam toate se aglomereaza. Daca stam bine si ne gandim decat nimic mai bine asa, In final voi avea in posesie bunul.
Cu simpatie, Anemona
Sunt "fericita" mostenitoare a unei masini, VW IV, din 2004, aflata in Elvetia,care pana acum o luna apartinea unei matusi, ce intre timp a decedat.
Am aflat prin "telefonul fara fir", ca in Elvetia spre deosebire de Germania, se plateste vama si nu stiu cum sa procedez sa o aduc in tara.
As mai dori sa stiu,daca s-a mai confruntat cineva cu o astfel de situatie, daca aici va trebui sa ii platesc toate taxele aferente, daca ele au fost achitate in tara de origine(din cate am inteles urmeaza sa i se faca inspectia tehnica, sa poata parasi statul sau ceva de genul acesta)--Nu sunt vorbitoare de limba germana si imi este foarte greu sa ma inteleg cu cei de la politie. As putea sa o aduc in tara fara sa i se faca verificarea pe platforma?
Daca va fi verificata acolo mai trebuie si aici in tara repetata procedura? Nu se recunoaste cea facuta de elvetieni? Inteleg ca va trebui sa o intregistrez si sa o inmatriculez, sa ii platesc taxa de mediu si... prima inmatriculare.
Voiam sa stiu e adevarata treaba cu donatia si mostenirea, adica daca e donata unei institutii de stat nu se mai plateste taxa de mediu? La fel vreau sa stiu la contractul de vanzare-cumparare este obligatorie vizarea unui notar sau poate fi facuta procedura de vanzare asa simplu cu semnatura partilor implicate?
Multumesc de sfaturi!Ma gandesc serios sa fac o sesizare si sa vina sa verifice situatia ARR-ul deoarece am o banuiala ca nu sunt un caz singular si ar fi pacat sa se repete si p[e viitor "povestea mea".
Voi incerca sa tin cont de ce mi-ati scris mai sus si sa aplic si in practica.
Cu recunostinta, Anemona.
Multumesc de raspuns. Dupa cum v-am spus era foarte vorbaret, numai despre traseu si despre manevre, etc. nu vorbea. Oricum poate cu ajutorul lui Dumnezeu sau printr-o minune o sa am si eu cartonul in buzunar.
Buna ziua!
Am inceput o scoala de soferi si nu stiu daca o voi mai termina fara sa nu fiu furata la greu si umilita groaznic.
Am luat PROBA TEORETICA DIN PRIMA, dar la Traseu a trebuit sa aman pentru ca nu eram pregatita-(mai jos motivele):
Mi s-a cerut sa achit: 1000 lei pe hartie si 200 lei, cica pentru dosarul medical si nu mai stiu eu ce(deci 1200 lei- pana aici)
Prin contract orice cursant are dreptul la 30 de ore cu un instructor auto X, cel cu care am facut eu nu numai ca s-a demonstrat a fi un om foarte vorbaret, iar in toate aceste ore(30 LA NUMAR) a dezbatut toate subiectele lumii, numai despre sofat nu). Initial am crezut ca poate doreste sa ma invete sa imi dezvolt atentia distributiva, pentru ca in viata reala intr-o masina se vorbeste.
Sa nu mai zic ca pe la ora 5(prima saptamana cum s-ar zice, a tipat la mine si m-a bruscat, voiam sa renunt atunci, dar achitasem deja taxa).
Dupa cele 30 de ore am constatat ca NU STIU SA CONDUC si nu ma pot aventura prin oras, OK. Pentru ca din motive OBIECTIVE: "nu am avut masina in familie...imi dau drumul mai greu" am mai achitat 20 de ore(alte 6 milioane- 600 lei--> deci 1800 lei/ ron-pana aici)
Dupa cele 50 de ore am constatat ca NU sunt pregatita, motiv pentru care am si amanat traseul(se pare ca nici la curse de raliuri nu voi participa anul acesta si nici sofer de cursa lunga nu voi fi).
Disperata, ce sa fac, ce sa fac, mi-am intrebat prietenii, rudele. Ei mi-au spus ca cel mai nimerit ar fi sa ma duc la o alta scoala si printr-un Contract de comodat sa dau examenul, pe o alta masina, deci un alt instructor (bine-teles sa mai platesc niste ore poate ca se schimba treaba si invat sa conduc).
Bine-nteles ca hraparetul de instructorul X care m-a curatat de 18 milioane(1800 lei/ RON) nu a acceptat acest lucru. Am omis un lucru foarte important, domnul instructor X inainte de Traseul amanat venise cu solutia pentru nepregatirea mea, sa ii dau 300 de euro ca vorbeste el cu examinatorul si poate ca iau carnetul asa, chiar daca nu sunt foarte sigura pe mine(calculati cat ajungea scoala mea de soferi daca ma duceam "pe mana lui").
Si pentru ca am venit cu solutia --Contractului de comodat, pe care o respinge vehement-- Instructorul X imi cere acuma sa-i dau 50 de euro, numai ca sa semneze o hartie sau stiu eu ce. Nu stiu ce sa fac. Nu exista vreo modalitate legala de a nu mai avea de-a face cu el.
Nu pot renunta la scoala, totusi am dat atatia bani...Dreptul consumatorului in domeniul auto nu este sau o portita legala, de a scapa fara sa fiu jacmanita in ultimul hal?
Ajutati un copil cu un parinte plecat in straintate(mama) si cu celalalt cu grave probleme cu alcoolul(tata). #-o
Buna ziua!
Sunt autoarea de drept a unui Program destinat elevilor de clasa prescolara si scolara, mai precis un fel de "colaborare/parteneriat" (asa l-am numit eu)intre trei Institutii de stat, (cu toate ca scriptic nu este un document care sa confirme acest lucru, motivul reprezentandu-l necunostinta mea de a face acest lucru, dar si rautatea unora de a ma ajuta sa o fac). I-as da o forma scrisa, dar fara indrumare din partea unei persoane autorizate s-ar putea sa gresesc si sa regret mai tarziu.
Nu stiu ce trebuie sa fac(mai precis) de ce documente am nevoie pentru a mi se recunoaste din punct de vedere legal "parentatea" si a avea drepturi depline asupra proiectului meu.
N-as dori ca intr-o zi sa vina, chiar si din institutia unde lucrez si sa-mi spuna ca Programul nu-mi apartine si ca din punct de vedere legal apartine Institutiei.
Primaria orasului ar dori sa imi sustina financiar o parte din costuri, dar mi s-a explicat ca, practic nu pot primi finante deoarece Programul meu nu exista pe hartie.#-o
Ajutor, ajutor, AJUTOR!
Am un unchi care a primit de la bunicii mei o casa drept mostenire, casa la care a lucrat si investit cam toti din familie, frati, parinti, etc. In urma cu 17 ani unchiul Lica se casatoreste cu o femeie, Lita, cu copil. De cand s-au casatorit nu s-a facut mare lucru in sau pe langa casa. (Trebuia la etajul superior puse geamuri, de 17 ani de cand sunt casatoriti nici macar acest lucru nu s-a intamplat). Tot ce s-a mai fauct este un grajd, iar in rest nimic nou. Acum doi ani fiul Litei din prima casatorie se intoarce din Italia acasa. Isi trimite mai intai concubina copilul de doi ani, dupa care la un interval scurt de timp vine si el.
In urma unei altercatii reuseste sa-l dea afara pe unchiul Lica si pe Lita din casa De doi ani stau in casa unchiului meu fiul bataus vitreg cu concubina si cei doi copii(intre timp a mai facut un copil).
A fost chemata politia, s-au facut ceva demersuri(plangeri), dar de scos afara nu i-au dat(pe motiv ca-i iarna, ca-i frig...La inceput unchiului meu i-a fost mila si a lasat-o pe concubina in casa ca are copil si a prezentat intelegere, dar sa ajunga sa il scoata din casa si acuma sa stea in casa batraneasca a parintilor, intr-o bucatarie de vara. Bine-nteles ca Lita(mama) batausului a venit si ea cu unchiul meu in bucataria de vara. Stau acolo in timp ce fiul bataus sta in casa lui. Intre timp el a fost plecat la o stana sa lucreze pe timpul verii, iar acum a revenit acasa. Doreste sa-si recupereze casa, dar nu stie cum. ACEST FIU VITREG profita de faptul ca are o concubina cu copii si unchiul meu nu are curajul sa-i dea afara sau de frica sa nu fie batut(fapt intamplat inainte).
Va rog sa ma ajutati. Din punct de vedere legal ce se poate face?
Va multumesc de feadback-urile d-voastra. Consider ca pe undeva acestea sunt utile, cel putin ca sprijin moral. Voi incerca sa invat sa o ignor, cu toate ca va fi cam greu(ea fiind pensionara, deci avand tot timpul din lume si cred ca scopul ei, momentan cel putin, este sa ii streseze pe ceilaltii). Poate ca nu isi da seama, poate ca traieste cu impresia ca-mi face un bine...acest lucru il stie doar ea, iar ei voi fi aici si voi vedea ce urmeaza.
avocatnet.ro explicăm legislația
