Activitate labloc

Aflati ca in Romania sunt zeci de mi de cetateni care nu au primit nimic cu toate ca au hotarari judecatoresti definitive de punere in posesie, doar mafia retrocedarilor a castigat bani si/ sau bunuri in natuta. Fara a fi apocaliptic va pun o intrebare retorica: credeti ca in Romanai exista JUSTITIE? Un clasic in viata ne-a informat ca Romania este stat mafiot.

Pai nu spune art.46 din "lege" ca esti obligat sa platesti ce scrie pe lista? "Legea" nu spune ca banii retinuti pe lista la fondul de reparatii trebuiesc justificati, cu toate ca art. 10 da dreptul proprietarilor sa faca "cerere" si au acces la orice document al asociatiei si daca dihania nu vrea...apai nu vrea, ca e pe mosia lui unde este stapan instapanit de "legea" 230 si NM de aplicare .....care face trimitere la distrugere sistematica si la abuzuri grosolane ...suntem in Romanica!

Ambele fonduri de rezerva sunt pasive, vezi sit. elem. soldurilor de activ si pasiv, rezulta ca au acelasi regim contabil. Oricum, in opinia mea, nu este nevoie de doua fonduri distincte. Pentru ce trebuie un fond de rulment cat cea mai mare intretinere din an daca proprietarii isi platesc la zi cotele de intretinere? In asociatia noastra: se primesc facturile pana in data de 18, in maxim 5 zile se afiseaza listele si din cotele de intretinere CURENTE incasate pana la sfarsitul lunii se achita FACTURILE CURENTE INAINTE DE TERMENUL SCADENT, daca ramane unul sau doi, trei restantieri se achita din fondul de rulment. Stiu, "legea" spune ca .... "de regula", de fapt niste prostii incomensurabile. Se intampla in unele asociatii sa se incaseze fond de rulment in mod constant care este folosit la acoperirea restantierilor care, pe baza de prietenie/ coniventa cu stapanii, NU sunt dati in judecata ..."De regula" proprietarii nu tin evidenta contributiei la f. rulment si chiar daca ar tine ...cand vand apart. si solicita returnarea banilor se motiveaza ca nu mai sunt banii... pentru ca tot f. de rulment a fost cheltuit pentru plata catre furnizori ...ca sa aveti apa rece si apa calda si caldura !!!!...alte prostii. Se mai intampla ca contributia la f. de rulment sa fie inclusa in cota de intretinere, inainte de total, si omul plateste totalul fara a mai avea evidenta banilor dati stapanilor facuti stapani prin asazisa "lege" 230/2007, o infectie kolhoznica, care prevede "obligatia" presedintelui sa raspunda la contestatii in termen de 10 zile dar stapanul/ "presedintele" NU VREA si nici la motul de la basca nu-l doare ....caci "legea" nu prevede sanctiuni si nici "Serv. de relatii cu asoc." din Primarii nu actioneaza cu amenda Asociatia ("electoral"), pentru ca-i doare la papuci, de fapt niste neaveniti ...zisi "consilieri" ...am constatat la o tanti infatuata si rujata pompos ca nici habar nu avea de codul civil ...zicand "ce e aia?" O situatie povestita de cineva: in asociatia lor adunarea gen. a "hotarat" fond de reparatii de ...60.000 lei pentru "reparatii tevi in subsol" la propunerea hadimistratorului iar ad. gen. a "aprobat" ...frumos, cu cvorum, cu proces-verbal, cu semnaturi ale proprietarilor prezenti, majoritatea femei batrane si in fiecare luna le punea pe lista 100 lei x 100 apart. = 10.000 lei luna ...si a aparut o masina cu niste "teve" sa vada lumea "reparatii" ...baga "teve" in subsol, scoate "teve" din subsol ...mikey mouse ...si un baiat mai cu carte i-a cerut hadimistratorului contractul de prestari-servicii si a vrut sa vada ce "teve" au fost inlocuite ... nici vorba ....!!! dar pana la urma s-a inteles cu dihania sa nu plateasca aia 100 lei/luna din total dupa ce l-a ameninta cu penalul ....oricum nu locuia permanent in bloc ...ce spune "legea" la art.46? Spune ca esti "obligat" sa platesti iar instantele invoca "legea" ...Ce mai spune "legea" 230 la art. 10? Dar "legea" 277/ 12.11.2015 la art. 10 alin. 2? Asa si?! Art. 46 e de baza! O alta situatie pe care o cunosc indeaproape: o haimana a ciordit de la o asociatie de 30 de apart. suma de 80.000 lei dovedita prin expertiza contabila si retinuta in dispozitiv. Retine instanta ca de fapt haimanaua nu a ciordit ci ..."a administrat defectuos" ..se mai retine ca "proprietarii nu au fost interesati" ....si obliga pe dihanie sa plateasca prejudiciul ci chelt de judecata catre Asociatie dar nici acum dihania nu plateste nimic sau, se pare, ca i se opreste din pensie, nu mai stiu ce a facut reprezentantul asociatiei caci dihania prevazand solutia dosarului si-a vandut apart. si a cumparat altul pe numele lui fisu ...dar oamenii au respectat art. 46 din "lege" si au ramas cu paguba ...poate ca si meritau ....

Pare corect cum spuneti dvs. numai ca nu se poate sti ce reparatie se va impune in viitor si nici nu poate nimeni estima cat va costa EXACT.
Dar asociatia poate stabili un fond de reparatii, functie de marimea asociatiei, si se va cheltui din el cand apare necesitatea unei reparatii, se face reparatia iar costul se va repartiza pe lista, in rate, 6-12-18-24, in vederea reintregirii fondului. Costul reparatiilor asupra partilor comune generale va fi repartizat la toti proprietarii pe cota-parte indiv. iar costul reparatiilor pe scara se vor repartiza in conf. cu art. 654 (2) din codul civil. Cota-parte scara va rezulta din calculatie aritmetica din cota-parte indiviza. La noi in asociatie a existat inclusiv ideea dementa (a unor dementi care invocau Legea 230/2007 si spusele ....Primariei) ca inclusiv cutia de scrisori individuala este parte comuna... motivandu-se ca este mijloc fix ...deoarece este FIXATA pe peretele FIX care este ...comun ...parte-comuna. Legea 230/2007 a fost declarata NEFUNCTIONALA in motivatia noului proiect de lege. Cand un proprietar se muta si nu are restante la cotele de intretinere si nici la costul reparatiilor primeste automat contributiile la constituirea fondurilor de rezerva (rulment si reparatii) urmad ca noul proprietar sa contribuie la aceste fonduri sau asociatia va intocmi un proces-verbal in care se va mentiona ca noul proprietar a achitat cu numerar vechiului proprietar contributiile iar cel nou va avea aceleasi contributii in evidentele contabile.

Erata,
Vroiam sa spun NU KOLHOZ! dar cred ca s-a inteles, multumesc!

Art. 654 are si alin.2 care prevede:
(2) Cu toate acestea, cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă.
Deci, costul reparatiilor partilor comune folosite de catre unii dintre COPROPRIETARI cad in sarcina acestor, cum ar fi: liftul, usile de acces si ferestrele de pe casa scarii, instalatiile de alimentare cu utilitati (acolo unde acestea sunt delimitate tehnic si exista contoare separate in baza carora se emit facturi), instalatiile de scurgere si canalizare (acolo unde acestea sunt delimitate pe fiecare scara in parte). La noi in bloc scara 3 a fost zugravita si au fost schimbate ferestrele vechi din lemn cu ferestre din PVC cu geam termopan iar costul a fost suportat de locatarii scarii 3. La scarile 1 si 2 este, pur si simplu, dezastru, arata ca grajduri parasite. Proprietarii acestor scari sunt total dezinteresati de reparatii. Asociatia nu inseamna ca avem obligatia sa traim in grajduri. Acest concept si interpretare a legii ne intoarce la kolhoz in forma cea mai primitiva care nu se concepea nici in vechiul regim comunist. Ca exemplu, presupunem ca proprietarii unei scari vor sa-si instaleze sistem de monitorizare video, cine plateste? Sau proprietarii unei scari hotarasc sa angajeze serviciile unei firme de paza cu agent 24/24 in scara blocului, cine plateste? Desigur ca asociatia incheie contract dar se va mentiona ca serviciile se presteaza la scara respectiva iar c/val. se va incasa de la beneficiari. In asociatia noastra s-a hotarat de catre ad. gen. ca fiecare scara sa-si achite costul reparatiilor, inclusiv costul zugravelilor si amenajarilor interioare. Au ramas ca parti comune generale terasa, trotuarul de garda si fundatia cladirii si fatada cladirii. O alta situatie: In blocul in care locuiesc de 50 de ani instalatiile din subsolul scarii 3 sunt in stare buna de functionare iar la scarile 1 si 2 aceste instalatii, mai ales cele de scurgere si canalizare sunt distruse urmare folosirii necorespunzatoare iar in subsolurile celor doua scari exista o mare cantitate de fecale care miros cumplit, cu populatii masive de insecte, un adevarat focar de infectie. NU HOLHOZ!

Niciodata, nici pe frate si nici pe copii ...

Am gasit: [ link extern ]
Succes!

A existat un caz similar. Un sofer a lovit spatele unei alte masini, soferita a pierdut controlul volanului si s-a urcat pe trotuar unde, din cate retin, era sa loveasca un pieton, si era aproape sa se loveasca de capul de pod de la Baneasa. Organele judiciare au retinut fapta de tentativa de omor. Presa a scris pe larg dar nu stim cum s-a finalizat. Nu va lasati, incercati o impacare, dar consistenta.

ROMANIA
JUDETUL HUNEDOARA
JUDECATORIA HATEG
SENTINŢA CIVILĂ Nr. 984/2009
Şedinţa publică de la 19 noiembrie 2009
PREŞEDINTE DEMIS-MARIUS SPĂRIOS
Grefier MARCELA DANIELA RAŢIU
(……….)
Deliberând asupra cauzei deduse judecăţii, reţine următoarele:
1. Cererea introductivă de instanţă.
Prin cererea de chemare în judecată (f.1) înregistrată la Judecătoria Haţeg în dosarul nr. (…)/240 din 10.03.2009, reclamanţii (…) şi (…) au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii (…) şi (…), rezilierea contractului de întreţinere nr. (…)/20.12.2009 şi revenirea la situaţia anterioară din C.F..
În susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamanţii au arătat că pârîţii nu îşi îndeplinesc obligaţia de întreţinere, nu se ocupă de ei, nu stau cu ei, deşi sunt bolnavi.
În drept, reclamanţii nu şi-au motivat cererea.
La cererea de chemare în judecată, au anexat copia contractului de întreţinere (f.2).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 102 lei (chitanţele seria TS2A nr.4398278 – f.12 şi nr.4002263-f.17) şi timbru judiciar de 60 de bani.
2. Poziţia pârâţilor.
Pentru termenul de judecată din data de 27.08.2009, pârâţii (…) şi (…) au formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională (f.29-30).
Prin întâmpinare, pârâţii au solicitat, respingerea în totalitate a acţiunii reclamanţilor şi menţinerea contractului de întreţinere, întrucât pârâta (…) este fiica reclamanţilor iar pârâtul (…) ginerele acestora, legătura de rudenie dintre părţi manifestându-se prin sprijinul material şi moral acordat de pârâţi reclamanţilor cu mult timp înaintea încheierii contractului de întreţinere, pe când reclamanţii încă locuiau cu fiul lor (…) şi soţia acestuia, pe care însă i-au evacuat în anul 1999, în urmna unor dispute, pârâţii plătind cu acea ocazie celor evacuaţi suma de 25.987.085 lei (ROL), reprezentând îmbunătăţirile aduse de aceştia imobilului. De asemenea, pârâţii au mai arătat că de la data încheierii contractului şi până în ajnul 2009 părţile s-au înţeles foarte bine, între ele neexistând certuri sau neînţelegeri, conduita reclamanţilor schimbându-se după ce aceştia s-au împăcat cu (…), acesta fiind probabil motivul pentru care reclamanţii doresc desfiinţarea contractului de întreţinere.
Cererea reconvenţională a fost disjunsă de instanţă (f.31), formându-se un alt dosar, întrucât a fost tardiv introdusă, iar reclamanţii s-au opus judecării acesteia o dată cu cererea principală.
3. Probatoriul administrat în cauză.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse de reclamanţi contractul de întreţinere (f.2), extras C.F. (f.18-20) şi acte medicale (f.46,47), precum şi proba testimonială, fiind audiaţi martorii (…) (f.24); (…) (f.26); (…) (f.27). De asemenea, au fost luat interogatorii reclamantului (…) (f.21,50) şi pârâţilor (…) (f.22) şi (…) (f.23).
4. Soluţia adoptată.
Analizând cauza dedusă judecăţii prin prisma probatorului administrat, susţinerilor părţilor şi legislaţiei în vigoare, instanţa apreciază acţiunea formulată de reclamanţi ca fiind nefondată, din motivele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Între reclamanţii (…)şi (…), în calitate de transmiţători, pe de o parte, şi pârâţii (…) şi (…), în calitate de dobânditori, pe de altă parte, s-a încheiat contractul de întreţinere autentificat la Biroul Notarului Public (…) sub nr. (…)/20.12.1999, prin care reclamanţii au transmis pârâţilor nuda proprietate asupra imobilului situat în comuna S(…), sat B (…), nr.5 (…), judeţul Hunedoara, înregistrat în C.F. nr. (…), nr.top.142, reţinându-şi uzufructul viager, în schimbul obligaţiei pârâţilor de a le presta întreţinerea care să constea în „asigurarea cu cele necesare traiului, acordarea asistenţei medicale în caz de boală şi înmormântare conform obiceiului”.
Contractul de întreţinere este un contract nenumit, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de o reglementare distinctă în dreptul pozitiv, fiindu-i astfel aplicabile dispoziţiile de drept comun în materie de convenţii.
Obligaţia de întreţinere ce revine pârâţilor a fost determinată în cuprinsul contractului încheiat între părţi. În principiu, obligaţia de a presta întreţinerea este, în esenţă, o obligaţie de a face care se execută zi de zi. Cu toate acestea, părţile au posibilitatea ca, în temeiul principiului libertăţii contractuale, să stabilească modalităţi specifice de executare a acestei obligaţii.
Potrivit art.977 din Codul civil, „Interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor”. În lumina acestor dispoziţii, instanţa reţine că pârâţii locuiau, la data încheierii contractului şi locuiesc şi în prezent, în comuna Z (…), sat V (…), judeţul Caraş-Severin, iar reclamanţii locuiesc în comuna S (…), sat B(…), judeţul Hunedoara, aşadar la o distanţă care nu le permite pârâţilor să presteze întreţinerea zilnic, fapt cunoscut şi recunoscut de către reclamantul (…), potrivit răspunsului său la interogatoriu (f.50), astfel că în mod evident nu putea să fie voinţa părţilor ca pârâţii să presteze zilnic întreţinerea, ceea ce rezultă şi din faptul că pe o perioadă relativ lungă, de aproape 10 ani, nu au fost probleme între părţi cu privire la modul de prestare a întreţinerii, deşi aceasta nu era prestată zilnic, după cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (f.24 şi 26). Mai mult, din declaraţia martorei (…) (f.24) rezultă că pârâţii veneau la domiciliul reclamanţilor de câte ori aceştia îi chemau, asigurându-le şi necesarul de lemne.
Pentru ca un contract de întreţinere să fie rezoluţionat este necesar ca: debitorul întreţinerii să nu îşi fi executat obligaţiile ce îi revin şi neexecutarea să îi fie imputabilă, condiţii ce rezultă din dispoziţiile art.1020 din Codul civil.
Din probele administrate în cauză nu rezultă o neexecutare a obligaţiei de întreţinere care să fie imputabilă pârâţilor, acestora putându-li-se reproşa, eventual, doar că nu au fost prezenţi în situaţiile când urgenţe medicale reclamau transportarea imediată a reclamanţilor la o unitate medicală, ceea ce însă nu li se poate imputa ca o neexecutare a obligaţiei de întreţinere, datorită distanţei mari dintre domiciliul lor şi cel al pârâţilor. Dimpotrivă, instanţa reţine că pârâţii au depus diligenţe pentru a îmbunătăţi traiul reclamanţilor, plătind muncitori pentru a lucra terenurile acestora (declaraţie martor (…), f.27), asigurând necesarul de lemne (declaraţie martor (…), f.24) şi ajutând, în general, pe reclamanţi, la treburile gospodăreşti (declaraţie martor (…), f.26). Faptul că, în perioada aprilie-iulie 2009, pârâţii nu i-au mai vizitat pe reclamanţi, astfel cum rezultă din declaraţia martorului (…) (f.26), se datorează în mod evident deteriorării relaţiilor dintre părţi, inerentă situaţiei litigioase create prin introducerea acţiunii reclamanţilor, pârâţii declarându-se, cu toate acestea, de acord chiar ca pârâta să se mute cu reclamanţii dacă situaţia va reclama o astfel de măsură, pentru a avea mai bine grijă de aceştia (f.22).
Prin urmare, având în vedere că în cauză nu rezultă, din probele administrate, niciun motiv pentru rezoluţiunea contractului de întreţinere, urmează ca acţiunea formulată de reclamanţi să fie respinsă.
De asemenea, făcând aplicarea dispoziţiilor art.274 din Codul de procedură civilă, instanţa îi va obliga pe reclamanţi la plata către pârâţi a cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocatului ales.
Date fiind cele ce preced,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ş T E:
Respinge, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii (…) şi (…), domiciliaţi în comuna (…), judeţul Hunedoara împotriva pârâţilor (…) şi (…), domiciliaţi în comuna (…), sat (…), judeţul Caraş-Severin.
Obligă reclamanţii la plata către pârâţi a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, în sumă de 500 lei.
.