Buna ziua,
Am o speta si as vrea sa va cer un sfat pentru ca nu imi este clara legislatia.
Sotul: 72 ani, pensionar si salariat al unei primarii, decedat luna aceasta.
Sotia: 60 ani, salariata.
Dintre copii unul este incadrat la handicap grad 2 (39 ani)
Intrebari:
- sotul supravietuitor (salariat) va putea beneficia in perioada imediat urmatoare, pe langa ajutorul de inmormantare, si de o pensie de urmas sau alt beneficiu social pana sa ajunga la varsta de pensionare?
- dupa ce sotia ajunge la varsta de pensionare (din pacate nu are si vechime suficienta) se va compara pensia ei de drept cu cea de urmas (inteleg ca aceasta este 50% din ce a sotului decedat) si se va putea alege cea mai mare?
- copilul cu handicap grad 2 beneficiaza de o pensie de urmas?
- cf. legii, cuantumul ajutorului de deces este acum de "5.163 lei în cazul decesului asiguratului sau pensionarului şi în sumă de 2.582 lei în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului."
Aceste plati se cumuleaza? Adica pe langa cei 5316lei la decesul asiguratului (sotul in speta), sotia supravietuitoare aflata in campul muncii, va primi si ea separat 2582 pentru ca a decedat un membru al familiei, respectiv sotul?
Multumesc,
"Cheta" inseamna ca au ramas din trecut 3 camere de ghena destul de degradate, doua fiind ok, astfel ca am apelat la o procedura mai romaneasca poate, strangand cateva zeci de lei de la vecinii de pe palierul respectiv si cumparand materialele necesare. Daca se lua din fondul de reparatii erau afectati toti locatiarii si am zis sa nu ne complicam.
100% legal ar fi fost ca in postarea de mai sus, dar ne-am gandit ca ne-am putea misca mai repede astfel si oricum daca apelam la o firma ne costa foarte mult. Asa ca ne ajuta vecinul, necalificat cum e, voluntar.
Buna ziua,
Avem in bloc un jurist cu ceva probleme psihice, care nu ezita sa penalizeze orice i se pare straniu, mergand pana la a tari administratia in diverse reclamatii, nefondate, fara ca nici macar sa plateasca intretinerea. Ma rog, am castigat in instanta, e bun de plata.
Problema asociatiei este urmatoarea: in dorinta de a repara o parte dintre ghene, am facut o cheta, s-au strans cateva sute de lei, am luat materiale iar un vecin se ofera sa zugraveasca el si sa puna gresia si faianta.
Vecinului, avand deja alte conflicte cu respectivul jurist, ii este teama sa nu cheme ITM-ul si sa il amendeze si pe el si pe Asociatie, pe motiv de munca la negru, pe langa alte drumuri si plimbari ca sa iti demonstrezi nevinovatia...
Va rog, ne puteti ajuta cu o solutie in sensul gasirii celei mai bune forme de contract pentru 3 zile de munca voluntara in folosul asociatiei, astfel incat sa fim si noi acoperiti la o eventuala reclamatie? Precizez ca nu e vorba de munca la negru, suntem oameni de buna credinta, doar vrem sa suflam si in iaurt...
Cand vrei sa cumperi pe firma ceva de pe Amazon(.de) sau oricare filiala europeana, iti faci un cont de business si urmezi pasii comenzii. Plata se face online prin card bancar apoi se solicita factura din contul de utilizator.
Intrebare: Dpdv al legislatiei din Romania privind deducerea TVA_ului si inregistrarea in contabilitatea firmei a produsului respectiv, cui ar trebui sa apartina acel card pentru a putea face plata online corect si a trece pe cheltuieli produsul? Banuiesc ca este obligatoroiu sa apartina administratorului SRL-ului? Sau nu conteaza numele ci doar corelatia cardului respectiv cu un cont al firmei? In varianta transferului bancar e mai simplu, se face OP din contul firmei, dar in varianta card nu am mai lucrat, nefiind emis card pe contul firmei.
Multumesc tuturor pentru comentarii. Avand in vedere ca e un subiect "la moda" sigur le vor fi folositoare si altora.
Practic, aflandu-ne cel mai probabil in situatia din citatul de mai jos:
Daca persoana careia i-ati dat banii a actionat fara acordul firmei si ati fost indusi in eroare, puteti sa depuneti plangere penala ptr. savarsirea infractiunii de inselaciune.
....Va fi destul de greu sa alergam dupa recuperarea a 100-250 lei / de persoana, cu reclamatie individuala din partea fiecarui locatar in cauza, impotriva unui muncitor angajat la negru, de pe undeva din judetul Prahova, a carui nume nu il stim... Firma era mai usor identificabila.
Si de ce nu, e de luat in considerare si comentariul in care se spunea ca prostia de a nu cere chitanta la un avans reprezinta o incurajare pentru munca la negru, ceea ce e corect.
Multumesc, cu alte cuvinte exista posibilitatea de a recupera prejudiciul doar prin angajarea unui avocat si chemarea firmei in instanta civila (firma care in acte nu cred ca are nico legatura cu muncitorul respectiv angajat la negru), politia sau alte institutii ale statului neavand ce sa faca deoarece nu s-a savarsit o infractiune sau o atingere a legislatiei. Corect?
Daca e asa, practic se va renunta la orice demers, pentru ca in total cred ca vorbim de un prejudiciu de 200-300 euro, e drept, pentru locatarii pensionari fiind important fiecare leut.
Buna ziua,
Am inteles ca nu suntem singurii in situatia asta, dar prostia se plateste.
Vreau sa va intreb daca poate fi considerata infractiune de inselaciune situatia in care mai multi locatari ai unui bloc, in cursul lucrarilor de reabilitare, au dat avans firmei de termopane pentru anumite lucrari suplimentare la cerere (geamuri, plase etc.) , iar muncitorii nu au mai aparut nici cu chitanta solicitata si nici cu materialele sau lucrarile?
Deci nu exista acte doveditoare ca s-a dat respectivul avans, iar cel mai probabil firma respectiva ii avea pe angajati la negru, caci la RC figureaza doar cu 2 angajati. Numele firmei, al administratorului si al muncitorului respectiv ne sunt cunoscute.
Sectia de politie si-a declinat competenta spunand ca nu au pentru ce inregistra reclamatie si ca trebuie apelat la un avocat, pe civil.
Asadar, prostia de a nu cere chitanta la un avans pentru lucrari, atrage dupa sine exonerarea de raspundere penala pentru orice fapta de inselaciune?
Buna ziua,
Sunt PFA la norma de venit, platitor TVA la facturare, trimestrial. Lucrez doar cu PJ, nu emit bonuri fiscale.
Exista o rubrica in 394, la litera G, care suna asa:
LISTA OPERATIUNILIOR TAXABILE EFECTUATE PE TERITORIUL NATIONAL
( cu detaliere pe operatiuni efectuate pprin intermediul aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF) precum si pt operatiuni pt
care nu exista obligativitatea utilizarii AMEF)
Acolo se cere totalul incasarilor, defalcat lunar pe cote de TVA, ca si prestator de servicii incadrandu-ma la rubrica
"i2 - incasari lunare efectuate din activitati exceptate de la obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale"
Inteleg gresit sau cumva unui PFA la norma de venit, i se cere sa-si contabilizeze extrasele de cont cu incasarile lunare? Ar fi ceva complet nou in activitatea PFA... Sau poate "autorul" a vrut sa spuna altceva?
In cazul TVA la incasare intelegeam si era normal. Dar la TVA la facturare...
Sunt PFA cu TVA trimestrial, norma de venit, domeniul serviciilor
Am descoperit abia azi, dupa depunerea declaratiilor 300 / 394 / 392 si plata TVA-ului colectat, ca unul dintre clientii mei (SRL) are inregistrarea de TVA suspendata inca din septembrie. Pe langa faptul ca am invatat o lectie, sa verific la ANAF fiecare client nou (chiar si vechi), va rog sa ma ajutati cu o procedura corecta si legala de a iesi din aceasta situatie:
- pe trimestrul 4 am doua facturi cu TVA (mici, de 4-500 lei) emise catre client, una platita integral, iar alta pe care nu mai vrea sa o plateasca, dorind sa o stornez si sa ii fac contract nou si factura pe alta firma a grupului, ce deduce TVA.
- am depus 394 cu ambele inregistrari, chiar daca firma devenise neplatitoare intre timp.
- am depus 300 si am platit la stat TVA-ul pentru ambele facturi
- am depus 392 si am trecut trecut veniturile facturate pe cele doua facturi la categoria cifra de afaceri facuta cu persoane platitoare de TVA.
Care ar fi modalitatea de iesire din aceasta incurcatura? (storno? dar pe ce motiv? rectificative?)
avocatnet.ro explicăm legislația
