avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 528 soluții astăzi
Forum Activitate alexberi

Activitate alexberi

Corectare document emis de o firma.
Caut reglementari privind modalitatile de corectare a unor documente emisr de catre o firma.
Practic cat daca si in ce conditii un document care contine erori emis de o firma cu 2 ani in urma poate fi corectat prin emiterea aceluias document, corectat, avand aceeasi data de emitere. Alternativa ar fi emiterea unui nou document, cu data curenta, care sa corecteze documentul eronat.
Documentul nu a ajuns la mine, am inceput acum 2 saptamani sa verific ce s-a intamplat cu masina care fusese ridicata ca abandonata. La ADP mi-au aratat cerificatul de distrugere emis acum 2 ani care avea seria de sasiu gresita. Intre timp am platit impozit pe masina desi era distrusa.
Exista un termen in care se poate cere corectarea erorii cu numarul de sasiu gresit in certificatul de distrugere?

adriandimitriu a scris:

abia acum ati constatat eroarea? Dupa 2 ani? Iar in tot acest timp nu ati folosit documentul?

Am verificat la ADP (cei care ridica masini in primarie) si masina ridicata si distrusa de ei acum 2 ani are emis un certificat de distrugere cu seria de sasiu gresita. Masina nu a fost stearsa de pe rol si radiata de politie posibil din cauza seriei de sasiu gresita.
Masina a fost distrusa de catre o firma de dezmembrari care are contract cu primaria. Aceasta firma a emis si certificatul de distrugere al masinii acum 2 ani.
Acum trebuie emis un act care sa corecteze seria de sasiu gresita in certificatuk decdistrugere de acum 2 ani. Firma de dezmembrari vrea sa emita un certificat de distrugere cu data de acum 2 ani. Vi se pare corect?

Practic firma de dezmembrari vrea sa emita un nou certificat de distrugere care sa il inlocuiasca pe cel gresit si pe care sa puna data de acum 2 ani a certificatului de distrugere initial. Mie mi se pare normal ca orice document se emite spre corectarea certificatului gresit sa aiba data emiterii, adica data de azi. Corect sau spun prostii?
Este posibila Infiintarea unui ONG (asociatie non-profit) cu doar 3 membri?
In OUG 26/2000 se specifica ca numarul minim de membri este 3, insa apare necesitatea exercitarii activitatii de control:
La Art.27 (3) In cazul in care asociatia nu are obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
La Art.30 (1) Consiliul director se compune din cel putin 3 membri - desi asta e specificat la Sectiunea fundatiilor.

Care ar fi numarul minim de persoane din consiliul director al unei asociatii non-profit? Nu am gasit specificat exact.
Vrem sa infiintam o asociatie non-profit cu 3 membri fondatori iar in statut avem un presedinte, un vice-presedint si un casier.
Presedintele desemnat al asociatiei urmeaza sa depuna actele de infiintare la judecatoria unde asociatia are sediul desemnat.

Intrebare: Taxa de timbru de 100 RON nu este clar daca se achita in numele asociatiei care urmeaza sa se infiinteze sau in numele persoanei care face depunerea actelor de infiintare la judecatorie, respectiv a Presedintelui asociatiei?

Nu este clar daca este nevoie si de o imputernicire din partea celorlalti 2 membri fondatori pentru ca presedintele desemnat al asociatiei sa depuna actele de infiintare la judecatorie sau presedintele poate depune pur si simplu actele de infiintare (statut, cerere de infiintare, caziere membrii fondatori)?
M-ar interesa cum se incadreaza ca impozitare o cladire cu proprietar persoana fizica pentru care exista un contract de inchiriere partiala a spatiului catre o firma. Conform contractului de inchiriere firma foloseste majoritatea spatiului cladirii mai putin o camera care ramane in folosinta proprietarului si exista si o bucatarie pentru care in contract spatiul este specificat ca folosinta comuna a proprietarului si chiriasului-firma.

Solicitare opinie: Cum se declara pentru impozitare respectiva cladire? Ca spatiu mixt, delimitat/nedelimitat?
Ca o completare, teava chiar este din fonta si nu a fost folosita multa vreme. Nu este o situatie ca "apa ii curge in cap", eu am turnat un binon de apa (curata) de 5 litri pentru a ma asigura ca wc-ul poate fi folosit iar vecinul a constatat ca o parte din apa a ajuns la el pe tavan. Este intradevar o teava de fonta care cumva s-a fisurat pe lungime dar nu este e situatie de urgenta pentru ca nimeni nu ca mai folosi wc-ul respectiv pana nu se remediaza problema.

De fapt am suspiciunea ca pretul mare cerut de vecin si instalatorul pe care el incearca sa il impuna pentru a remediea defectiunea poate proveni din doua cauze principale, posibil ca amandoua sa fie in cauza:
1)Vecinul s-a inteles cu instalatorul ca pretul sa fie foarte mare iar o parte din bani sa ii imparta intre ei - asta explica pretul de 2000 lei cerut fara a face macar constatarea, comparativ cu 350 lei cat a cerut un alt instalator care a si facut constatare.
2)In pretul de 2000 ron vecinul vrea sa demoleze tavanul fals al intregii camere, urmand ca ulterior sa fie inlocuit cu tavan fals. Asta in conditiile in care instalatorul al doilea facea reparatia cu 350 lei incluzand spargerea tavanului fals doar in locurile unde era necesar. Mai concret, consider ca aceasta demolare completa a tavanului nu este necesara reparatia putandu-se face local doar in zonele de tavan false necesare pentru a inlocui teava. Ba chiar am gasit o echipa de zidari care ar demola tavanul fals cu 400 lei ajungand la un total de 350 + 400 = 750 lei comparativ cu 2000 de lei cat cere instalatorul vecinului.

As mai trece cu vederea o mica diferenta de pret dar de la 350 la 2000 de lei pare deja spre zona de inselatorie. Si mai urmeaza si refacerea tavanului unde deja pregateste terenul, iarasi vrea doar "un mare expert" pe care sa il aduca el si doar el sa negocieze pretul.

Ma vad fortat sa ma protejez cumva avand in vedere desfasurarea evenimentelor si persoanele cu care am de-a face.
Bun raspuns, deci cine trebuie sa vorbeasca cu instalatorul si sa remedieze problema?
Ce se intampla daca vecinul nu accepta solutia propusa de mine si se incapataneaza sa rezolve el la pret mult mai mare (de aproape 3 ori mai mare) cu instalatorul lui?
Ar trebui sa am grija sa retin cum au decurs comunicarile legate de subiect si mai ales de costurile de reparatie gasite de mine.

O alta intrebare este cui apartine de fapt teava de scurgere si daca vecinul are dreptul sa intervina asupra ei fara acordul meu, chiar daca accesul catre teava se poate face doar din apartamentul lui?

trandafir2 a scris:
Da, niciun fel de obligatii,
in afara de a repara stricaciunile.

Mi s-a defectat teava de scurgere de la toaleta iar vecinul de dedesubt a gasit un instalator care cere 1950 RON pentru inlocuirea tevii. Este vorba de o teava de scurgere de toaleta (110 mm grosime) care trece pe o lungime de 2 metri prin spatiul de 50 de centimetri dintre tavanul fals al vecinului si planseul de beton de deasupra.
Vecinul a contactat el un instalator pe care il cunoaste dinainte si tine mortis ca numai cu el vrea sa lucreze, iar pretul este fix si nenegociabil de 1950 de lei.

In intelegerea dintre vecin si instalator este inclusa si demolarea completa de catre instalator a tavanului fals de 6-7cm zidarie urmand sa se faca inlocuirea cu tavan de rigips.

Eu nu am fost implicat deloc in negocierea initiala a intelegerii dintre instalator si vecin, pur si simplu mi s-a comunicat suma totala a lucrarii. Am fost refuzat vehement atunci cand am solicitat instalatorului defalcarea costului total pe activitati: demolare completa dupa mine nenecesara a tavanului fals si schimbare efectiva teava. Instalatorul m-a "amenintat" ca nu mai face deloc lucrarea si va sterge numele vecinului din agenda daca nu-si primeste banii pentru lucrarea convenita cu vecinul.

Cum vi se pare si cum ar trebui sa procedez? Ar trebui de implicat si asociatia de proprietari?
A fost un membru din comitet la constatare insa nu este nimic formal incheiat, nici un act de constatare.

Ca sa fie imaginea completa, un alt instalator a venit, a facut o spartura de 20 cm, a facut constatarea si a cerut 350 RON pentru schimbarea tevii, incluzand spargerea tavanului fals doar la capetele de teava unde se lucreaza.
Spargerea necesara a tavanului fals pe care al doilea instalator a solicitat-o inseamand dupa mine cam jumatate de metru patrat de spart la cele doua capete ale tevii, in total cam 1 metru patrat de tavan fals de spart din totalul de 6 metri patrati ai camerei.

Dupa mine nu cred ca ar trebui sa accept sa achit pentru demolarea completa a tavanului fals existent al vecinului si inlocuirea cu tavan de rigips atata timp cat pentru schimbarea efectiva a tevii acest lucru nu este necesar.
Propunerea vecinului este de a imparti pe din doua suma completa a lucrarii, adica cate 975 RON de fiecare.
M-ar ajuta informatii referitoare la luarea deciziilor si repartizarea costurilor pentru un spatiu care apartine partial unei persoane private in cota majoritara (80%) iar restul apartinand unei a doua persoane in cota minoritara (20%).

Deciziile ar fi cele legate de prioritati, de actiuni de intretinere si costurile acestora precum si costuri de intretinere curente. De exemplu majoritarul poate avea 80% din spatiu iar minoritarul 20%.

Care ar fi modalitatea de lucru pentru luarea deciziilor legate de spatiul in cauza, poate majoritarul sa ia aproape toate deciziile mai putin cele care are afecta drepturile minoritarului de a folosi spatiul comun.