Activitate justix

Da.

Pentru mandatul („procura") dat în vederea încheierii unui act juridic, conform art. 2030 alin. (1) lit. c) din Codul civil, regula este că prin deces încetează mandatul. Aceasta înseamnă că mandatarul (cealaltă persoană din procură) nu mai are obligația executării, iar moștenitorii celui decedat trebuie să încheie un nou mandat („procură") cu mandatarul, dacă doresc.
Prin excepție, potrivit art. 2035 alin. (2) din Codul civil, mandatarul este obligat să continue executarea numai dacă întârzierea acesteia riscă să pună în pericol interesele moștenitorilor mandantului decedat (cel care a dat procura).
De asemenea, mandatul nu va înceta dacă are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activități cu caracter de continuitate și dacă această activitate este în curs de desfășurare - 2030 alin. (1) lit. c) din Codul civil.
Dacă mandatul („procura") este pentru reprezentarea în instanță, art. 88 din Codul de procedură civilă prevede că mandatul („procura") nu încetează prin moartea celui care l-a dat, ci dăinuiește până la retragerea lui de către moștenitori.
În acest caz, nu este nevoie de o nouă procură care să fie dată de moștenitorul celui decedat (soțul/soția, în speță).

Da, prin executarea silită imobiliară. Aceasta înseamnă că statul va cere mai întâi instanței de judecată partajarea imobilului aflat în coproprietate. Apoi, își va putea obține creanța reprezentând impozitul neachitat prin vânzarea silită imobilului, prin licitație. Suma de bani obținută în urma vânzării va acoperi total/parțial datoria către stat.

Să aveți în vedere că în situația în care obțineți permisul de conducere și ulterior veți fi condamnat definitiv pentru infracțiunea de conducere fără permis, permisul obținut între timp va fi anulat.

Dacă organele de urmărire penală nu au fost deja sesizate cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență și X denunță această infracțiune, atunci X nu va fi pedepsit pentru infracțiune. Articolul 292 alin. (2) din Codul penal prevede că „făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta." Așadar, pentru ca X să nu fie pedepsit pentru cumpărare de influență, el trebuie să denunțe infracțiunea de cumpărare de influență înainte ca poliția/procurorul să fi fost sesizate cu privire la această infracțiune.
Dacă Y a inventat că Z ar avea o influență asupra funcționarului, apreciez că Y a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, mai ales că a declarat că persoana este inventată tocmai pentru a obține în mod injust bani de la X. În această situație, nu se mai îndeplinesc condițiile pentru ca X să fie acuzat de infracțiunea de cumpărare de influență, fiind victima infracțiunii de înșelăciune.

Instigarea la traficul de influență este incriminată distinct, în forma infracțiunii de cumpărare de influență, deci X nu săvârșește două infracțiuni - instigare la trafic de influență și cumpărare de influență, ci doar cumpărare de influență.
Dacă la început, Y a pretins că el ar avea influență și apoi a pretins că Z avea, de fapt, influență, atunci în sarcina lui Y s-ar putea reține infracțiunea de trafic de influență săvârșită în calitate de autor și infracțiunea de complicitate la trafic de influență, în concurs.
Dacă de la început a spus că nu el are influență, ci Z, atunci apreciez că lui Y i se poate reține săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență (ajutorul fiind pretinderea punerii în legătură a lui X cu Z). Condiția este ca Y să fi creat lui X impresia că Z ar avea influență asupra unui funcționar, deci nu contează în speță că Z nu era el însuși funcționar.

Dacă Z nu era implicat sau funcționarul ce trebuia să îndeplinească presupusul act nu era deloc competent, atunci Y săvârșește infracțiunea de înșelăciune, iar X nu săvârșește infracțiunea de instigare la înșelăciune pentru că el este victima înșelăciunii (prin aceea că a fost indus în eroare de Y prin prezentarea ca adevărată a unei fapte nereale, respectiv că funcționarul primăriei este competent/că va fi pus în legătură cu există, în scopul de a obține pentru el sau pentru Z 1.000 de lei în mod injust).

X săvârșește infracțiunea de cumpărare de influență, plătind lui Y 1.000 de lei (Y fiind o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public) pentru ca funcționarul să fie determinat să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.
Din speță rezultă că suma de 1.000 de lei a fost plătită expres cu scopul de a cumpăra influență. În privința sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut lui Y de către X, trebuie văzută intenția părților, dacă sumele au fost date ca împrumut sau tot pentru determinarea funcționarului de la primărie.
X poate beneficia de o cauză de nepedepsire, dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Y săvârșește infracțiunea de trafic de influență primind bani (direct, pentru sine sau pentru Z), în scopul expus mai sus. Este infracțiune chiar dacă Y sau Z nu au o funcție la acea primărie, dar lasă a se crede că pot influența pe cineva în scopul promis.
Relevante în această speță sunt art. 291 și art. 292 din Codul penal ([ link extern ] ).

Puteți obține dreptul de a conduce pe drumurile publice, însă dacă la finalizarea procesului veți primi o hotărâre definitivă de condamnare, permisul obținut pe parcurs se va anula, conform art. 114 alin. (1) lit. f) din O.U.G. raportat la art. 335 alin. (1) din Codul penal (infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere).

Tatăl dvs. are calitatea de moștenitor legal al bunicului dvs., deci trebuie să se verifice de notar dacă a acceptat expres sau de instanță dacă a acceptat tacit moștenirea bunicului dvs., mai ales că există și alți moștenitori legali și trebuie văzut cine și cât a moștenit de pe urma bunicului dvs. Dacă se constată că tatăl dvs. este moștenitor al bunicului dvs. și cota lui din moștenire, acele lucruri vor deveni ale tatălui dvs. (chiar dacă înainte nu a avut bunuri pe numele său). Bunurile astfel moștenite le transmite la rândul său către dvs. și frații dvs. . În concluzie, trebuie să rezolvați mai întâi succesiunea bunicului și mai apoi pe cea a tatălui.

Puteți solicita daunele morale pe cale civilă, adică întemeindu-vă pe dispozițiile Codului civil. Dacă vi se va admite plângerea și procesul penal va continua, cauza civilă se va suspenda de la punerea în mișcare a acțiunii penale și până la soluționarea în primă instanță a cauzei penale, dar nu mai mult de un an. Vedeți și art. 27 și 28 din Codul de procedură penală. În concluzie, mai rapid ar fi să chemați în judecată persoana răspunzătoare, însă în temeiul art. 1349 alin. (1) din Codul civil.