Și Poliția Națională se ”bucură” că are cui să ceară imagini. A fost un furt acum vreo doi ani la o casă situată la vreo 800 m, după colț, pe o stradă perpendiculară cu a noastră. Au cerut de la vecinul doar imaginile nu și proiectul avizat/ dovada montării și monitorizării de un operator autorizat...
Mulțumesc pentru răspunsuri.
În solicitarea făcută în septembrie 2022 m-am adresat Președintelui/Comitetului Executiv( nu mi s-a dat număr de înregistrare și nici răspuns scris strict pentru cele semnalate). În PV al ședinței ce a urmat solicitării s-a consemnat că problema sesizată ”se va discuta la o dată ulterioară”. Nu a fost nimeni curios să bată la ușa mea să ceară a vedea țeava cu pricina, dar la ședință au știut cu toții să-mi țipe că dacă-i la mine în casă trebuie s-o repar eu.
Tot în 2022 înainte de a se schimba administratorul aveam pe lista lunară Fond de reparații ( venit calculat egal pe apartament, conform art. 71 din Legea 196/2018) și o coloană cu soldul fondului de reparații ( care creștea în fiecare lună cu câte 50/100 lei + câțiva bănuți din dobândă). Dar noul administrator a schimbat denumirea în Fond de investiții, venit calculat după cota parte indiviză( criteriu care este folosit doar pentru repartizarea cheltuielilor, care încă nu s-au făcut).
Tot noul administrator a omis să mai treacă pe lista lunară care este soldul fondului de reparații ( așa cum a preluat de la precedentul evidența sumelor constituite ca venituri până atunci). Deși există obligația afișării gratuit a extraselor lunare de cont curent, în practică nu a fost respectată niciodată...
La Primărie nu mai scriu( m-am lecuit după ce am scris prin 2019 și mi s-a răspuns că este obligația Asociației de a constitui fond de reparații, de a depune banii în cont la bancă, etc....) iar neîndeplinirea obligațiilor se sancționează cu amendă...
Dacă mă adresez unui avocat, asta va genera costuri suplimentare pentru partea care pierde, iar reparațiile în sine vor fi la fel de costisitoare( poate chiar mai mult, având în vedere că în timpul procesului rugina, infiltrațiile cauzează pagube suplimentare).
La ce folos să candidez, dacă membrii Asociației vor Hotărî tot după cum îi taie capul: de exemplu Hotărârea din septembrie 2022, votată 13 pentru și 2 împotrivă, precum că rotunjirile la apă se impart în mod egal pe apartament. Nici măcar cenzorul prezent la ședință nu a sesizat că e ilegală. Vine cineva să constate nulitatea unei astfel de Hotărâri? Nu vine. Iar din septembrie 2022, atunci când am consum de apă de 2,8 plătesc 4, iar când am consum 3,5 plătesc 5. La instanță dacă merg iar sunt cheltuieli suplimentare, la Primărie dacă scriu iar pomenesc de obligații/sancțiuni( care se împart la toți, adică înclusiv mie).
Ca să nu mai spun că de câte ori am încercat să le citez din Lege la ședință sau pe grupul Asociației(whatsapp), am avut vecini care au spus ”să o dau în aia a mamei ei de lege” iar alții cu glas tare și pumnul strâns, ca să mă potolească, mi s-au răstit că ”aici noi facem legea”...
Mulțumesc @rain4est . Ați intuit corect: eu mi-aș fi dorit ca tencuiala/zugrăveala plătită de mine în 2017/2018 să fie în stare bună cât mai mult timp. Dar fără să fiu întrebată, fără să existe o Hotărâre a Asociației( la care oricum ar fi trebuit să mă supun), totuși vecinul a montat/demontat/remontat după cum a vrut camerele de luat vederi pe fațada blocului, găurind roată toți pereții de la etajul 1 și o parte din cei de pe casa scării. Dar el nici măcăr nu recunoaște că ar fi ceva stricat/de reparat. Când i-am arătat ce a făcut m-am întrebat ”care tencuială”...
Locuiesc într-un bloc cu două scări a câte 12 apartamente fiecare. Pe scara unde stau avem trei apartamente nelocuite: unul aparține unei vecine care lucrează în străinătate ( vine în tară cam 10-12 zile pe an), un altul aparține Primăriei iar chiriașa a devenit nevăzătoare și a fost preluată de un azil, iar cel de-al treilea aparținea unui vecin care a decedat cu doi ani în urmă ( iar moștenitorii încă nu și-au perfectat actele și nu locuiesc aici). Deși toate cele 3 apartamente au proprietar și toate sunt nelocuite, totuși pe lista de cheltuieli se calculează și se percep lunar doar de la două dintre ele ( nu pentru cel al Primăriei) următoarele: sume pentru administrator+sume pentru cenzor, rotunjiri la apă ( deși consumul e zero fiind nelocuite, rotunjirile se repartizează egal pe cele 11 apartamente plătitoare), fond de investiții după cota parte indiviză ( fond care nu știm cât s-a strâns, că nu ni s-au afișat extrasul de cont curent pe Asociație și nici soldul cumulat pe fiecare apartament), ocazional alte cheltuieli repartizate egal pe apartament plătitor( poșta pentru comunicările trimise proprietarilor... ). Acum doi ani când a decedat vecinul, după vreo două luni a început să apară ca restanțier, iar administratorul mi-a replicat că el a obținut nota 10 la atestat și că toți proprietarii (inclusiv morții ) trebuie să plătească (sume administrator, sume cenzor, rotunjiri la apă, fond de investiții). Este legal? Dacă da, atunci pentru apartamentul proprietatea Primăriei ( eliberat anul trecut de chiriașă) de ce nu se mai calculează lunar sume administrator, sume cenzor, rotunjiri la apă, fond de investiții? Este legal ca rotunjirile la apă să se repartizeze egal pe apartament, iar eu care sunt doar o persoană să ajung să plătesc lunar aproape dublu de cât am consumul citit pe contor ( am consum 3 și un pic și plătesc 5 metri cubi?
am propus teoretic o solutie ca sa se lamureasca: taierea tevii de scurgere la nivelul tavanului vecinului de jos si infundarea cu un dop. In aceasta situatie apa s-ar fi deversat in baie, pe planseul celui de sus fara a afecta pe vecinii de deasupra lui, din stanga ori din dreapta lui... , adica sa fie clar ca numai el nu va mai avea scurgere, nu si altii.
Am avut și eu o astfel de idee/propunere dar vecinul de sus mi-a răspuns perspicace: dacă astup țeava atunci o să dea drumul rahatului la mine pe geam...Astfel că dânsul are în casă curat iar la mine nu-i reparat.
Are fotografii, din câte am înțeles, pe care le poate prezenta ca probe și în plus poate cere o expertiză tehnică de specialitate.
Mulțumesc tuturor pentru răspunsuri. Trebuie să menționez că am fotografii și trăiesc de ani mulți doar cu țeava degradată, planșeul găurit și pereții murdari( adică tocmai dovada că nu-mi întrețin proprietatea ). Înainte de eveniment nu m- am gândit că trebuie să fotografiez fiecare parte din casă. Deci, vecinul are dovada că la el e curat iar eu n-am dovada că înainte de asta și la mine era curat...
BiancaAnaP
Utilizator 1din 2 utilizatori consideră acest răspuns util
latka a scris:
Nu-i nici o filozofie, e scris in lege:
Articolul 30
(5) Dacă proprietarul unei locuințe ori al unui spațiu cu altă destinație provoacă daune oricărei părți din proprietatea comună sau din proprietatea individuală a altui proprietar din condominiu, respectivul proprietar are obligația să repare stricăciunile sau să suporte cheltuielile pentru lucrările de reparații.
Dacă vecinul de la ap.12 a spart planșeul să dea cădere țevilor de scurgere de la el din casă, iar prin această acțiune țeava de canalizare care trece prin tavanul ap. 8 este degradată, plafonul este găurit și pereții murdari, atunci se cheamă că doar dânsul trebuie să suporte cheltuielile pentru această reparație, conform art. 30 alin(5) din Legea 196/2018, nu-i așa domnule @latka? Problema este că dânsul neagă că el a spart și spune că acea gaură era acolo atunci când el s-a mutat în bloc. Dacă n-aș fi fost acasă atunci când a început să spargă, tot ar fi fost greu să cred așa o minciună( resturile de mortar și tencuiala căzute la mine în vană ar fi fost poate tot de la trepidații cum susține dânsul).
Mulțumesc, dar răspunsurile nu m-au lămurit (ba dimpotrivă), iar link-urile nu mai sunt valide. Din cele scrise intuiesc faptul că eu de la etajul 1 fiind singura interesată de această reparație trebuie să o fac din fonduri proprii după noile normative, pe toată coloana, aceasta fiind calea cea mai scurtă. Cei trei meșteri diferiți pe care i-am chemat au refuzat să intervină doar la mine, motivând că țeava respectivă ( de fontă, montată în Y) este parte comună , iar reparația presupune accesul de sus în jos la țeavă, deci ar fi necesară notificarea vecinului de deasupra de către administrator și împărțirea cheltuielilor... Asta în condițiile în care dânsul a spart planșeul mai mult decât ar fi fost necesar ( dacă aș putea atașa foto aș face-o) și susține că toate crăpăturile apărute ulterior sunt ”de la trepidații” nu de la infiltrații ( mucegaiul de lângă țeavă și urmele de scurgeri sunt dovada că rahatul mustește adesea și se prelinge la mine în casă). Cum pot pune link spre fotografii?
Bun găsit. Eu locuiesc la etajul 1 (din 2) iar țeava de canalizare a celui de la etajul superior trece prin plafonul meu spre conducta/coloana aferentă ( ap.4, 8 și 12). La el în casă a schimbat, la mine pe pereți curge rahat și este o mare gaură în tavan( a spart planșeul cu barosul ca să ”dea cădere țevilor de scurgere”). Meșterii pe care eu i-am chemat să repare au spus că acea țeavă este parte comună și trebuie reparată pe Asociație ( cheltuieli repartizate pe cota parte indiviză). În septembrie 2022 am sesizat în scris+fotografii trimise pe grupul Asociației, precum că trebuie reparată o parte comună, la care am primit răspuns că această problemă va fi ”discutată la o dată ulterioară” ( nefiind o prioritate pentru nimeni altcineva decât pentru mine). Cei de la Compartimentul Asociații de Proprietari din Primărie mi-au răspuns că este obligația Asociației să constituie un fond de reparații pentru părțile comune ( avem fond consituit, dar numai pentru reparații acoperiș). Azi în mai 2024 țeava dintre etaje este și mai ruginită, tavanul mai găurit/crăpat de la infiltrații, pereții tot mai murdari, toți vecinii îmi țipă că eu nu-mi repar ce este la mine în casă ( deși țeava respectivă folosește doar celui de deasupra), iar administratorul dă din umeri și-mi spune că dacă vreau răspuns/soluție la această problemă să plătesc o consultație la Federația Asociațiilor de Proprietari din localitate. Bănuiesc că dacă mă adresez unui avocat/instanței , cheltuielile de judecată vor fi mult mai mari decât costul reparației pentru 70 cm țeavă ruginită/degradată, iar energia ( fizică, psihică, sufletească, karmică ) consumată infinit mai mare... Oare sunt obligată să aștept ani de zile această reparație: până cade țeava sau până la discuția de la o dată ulterioară?
Bun găsit. Locuiesc într-un bloc cu 2 scări a câte 12 apartamente fiecare. În 2020 s-a hotărât constituirea unui fond de reparații( venit destinat reparației acoperișului comun al celor două scări) , în cuantum lunar de 100 lei vara(mai-octombrie) și 50 lei iarna(noiembrie-aprilie), încasat egal pe apartament. Pentru acest fond de reparații administratorul de atunci a ținut evidența separat ( pe fiecare listă lunară apărea fondul cumulat pe fiecare apartament) până în luna iulie 2022 când a plecat. Odată cu noul administrator , fără a exista o Hotărâre a Asociației comunicată tuturor proprietarilor, pe lista lunară de cheltuieli a apărut un ”fond de investiții” în locul celui ”de reparații”, calculat după cota parte indiviză, fond pentru care nu se dă chitanță separat, pentru care nu se ține evidența pe fiecare apartament, iar sumele cumulate pe fondul de reparații până la acea dată au dispărut cu totul de pe liste. Dacă fondul de reparații constituit ca venit potrivit art. 71 din Legea 196/2018 nu a fost folosit pentru reparația acoperișului și nici pentru alte reparații la părți comune Asociației, ar fi firesc ca sumele cumulate în perioada 2020-2022 să se regăsescă pe listele lunare( sold pe fiecare apartament)? Dacă nici fondul de investiții (cu aceeași destinație , anume acoperișul comun) constituit ca venit potrivit art. 73 din Legea 196/2018 nu a fost folosit, atunci pe listele lunare nu ar fi potrivit să fie afișate soldurile (sumele cumulate) pe fiecare apartament? Pe de altă, parte dobânzile la aceste sume nu sunt evidențiate nicăieri, deși art. 70 din aceeași Lege prevede că dobânzile sunt venituri ale Asociației. Am dreptul să știu în fiecare lună cât am cotizat la veniturile constituite ca fond de reparații și cât la cele constituite ca fond de investiții, cât sunt dobânzile cumulate acestor fonduri? Dacă da, atunci cine are obligația de a ține evidența și de a afișa aceste sume?