Activitate mike250

S-a emis preaviz de 20 zile pentru ca cica s-a desfiintat postul de gestionar! Dar eu am predat gestiunea altei persoane....postul exista in continuare!!!! Pentru ca m-au tratat ca pe un animal, (nu am avut probleme la servici, dar am fost bolnav si am stat 3 zile in conc.medical) as vrea sa le solicit sa-mi plateasca si sambetele lucrate (in fiecare saptamana, de 1 an incoace!). Am vreo sansa in justitie?? Mentionez ca nu s-a platit nici un leu pentru ziua de sambata sau sarbatori legale. Multumesc mult! A ,si in fiecare zi toti muncim 9-10 ore fara nici o plata suplimentara!!!!!

Pentru plata drepturilor salariale, puteti solicita in instanta plata (neefectuata) a drepturilor salariale retroactiv, pe o perioada de 3 ani. Fireste, va trebui facuta dovada ca Dumneavoastra ati prestat serviciu, iar angajatorul nu v-a platit.

Am fost anuntat ca mi se desface contractul de munca, pe baza unei abateri disciplinare - intarzierea cu o ora de la locul de munca, intro duminica, desi nu sunt pontat respectiv platit sambata si duminica. Am refuzat sa imi dau demisia si mi s-a spus ca imi vor desface contractul de munca.
Intrebarea mea este ce pot sa fac, care sunt urmarile desfacerii "disciplinare" sau "de incompetenta", (cum au denumit-o ei), a contractului de munca, ce castig si ce pierd daca merg mai departe in instanta.

Pentru inceput, trebuie sa iti spun ca sunt doua notiuni diferite. "desfacerea disciplinara" si "desfacerea pentru incompetenta" a contractului individual de munca.
In ambele cazuri, angajatorul are obligatia sa probeze.
In cazuri disciplinare, trebuie sa intocmeasca un dosar in care sa apara ca a efectuat cercetarea abaterii disciplinare, iar in cazurile de incompetenta profesionala trebuie sa probeze cu acte ca sunteti incompetent.
Ambele situatii sunt putin cam greu de dovedit, cand exista rea intentie din partea angajatorului, tocmai de aceea angajatoirul v-a solicitat demisia. Sperand ca va intimidati si acceptati.
Parerea mea: daca va simtiti stapan pe situatie si dispuneti si de o situatie materiala care va permite sa ramaneti fara venit o anumita perioada de timp, dati-l in judecata. Ve-ti avea castig de cauza in cazul in care exista vre-un abuz.
Dar, tot la fel de bine pot sa va spun, "dragoste cu sila nu se face". Lasati-l in plata Domnului si cautati un alt angajator.

Am fost anuntat ca mi se desface contractul de munca, pe baza unei abateri disciplinare - intarzierea cu o ora de la locul de munca, intro duminica, desi nu sunt pontat respectiv platit sambata si duminica. Am refuzat sa imi dau demisia si mi s-a spus ca imi vor desface contractul de munca.
Intrebarea mea este ce pot sa fac, care sunt urmarile desfacerii "disciplinare" sau "de incompetenta", (cum au denumit-o ei), a contractului de munca, ce castig si ce pierd daca merg mai departe in instanta.

Pentru inceput, trebuie sa iti spun ca sunt doua notiuni diferite. "desfacerea disciplinara" si "desfacerea pentru incompetenta" a contractului individual de munca.
In ambele cazuri, angajatorul are obligatia sa probeze.
In cazuri disciplinare, trebuie sa intocmeasca un dosar in care sa apara ca a efectuat cercetarea abaterii disciplinare, iar in cazurile de incompetenta profesionala trebuie sa probeze cu acte ca sunteti incompetent.
Ambele situatii sunt putin cam greu de dovedit, cand exista rea intentie din partea angajatorului, tocmai de aceea angajatoirul v-a solicitat demisia. Sperand ca va intimidati si acceptati.
Parerea mea: daca va simtiti stapan pe situatie si dispuneti si de o situatie materiala care va permite sa ramaneti fara venit o anumita perioada de timp, dati-l in judecata. Ve-ti avea castig de cauza in cazul in care exista vre-un abuz.
Dar, tot la fel de bine pot sa va spun, "dragoste cu sila nu se face". Lasati-l in plata Domnului si cautati un alt angajator.

Multumesc de apreciere.
As fi scris mult mai multe, dar la cateva articole am fost putin luat "peste picior" de catre cateva persoane.

Multumesc de apreciere.
As fi scris mult mai multe, dar la cateva articole am fost putin luat "peste picior" de catre cateva persoane.

Citarea partilor

Partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost inminata cel putin cu o zi inaintea judecarii. (articolul 74, alineatul (3) din Legea nr. 168/1999)
Prin zi se intelege intervalul de timp de 24 de ore, ceea ce presupune ca partilor sa li se fi inminat citatia cu cel putin 24 de ore inainte de judecata. In situatia in care, inminarea citatiei in ziua premergatoare judecarii la o anumita ora care fata de ora la care este citata partea pentru a se prezenta la instanta de judecata, nu este de o zi, procedura de citare nu este indeplinita.
In cazul in care sunt contestate masuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligatia ca, pina la prima zi de infatisare, sa depuna dovezile in baza carora a luat masura respectiva. (articolul 75 din Legea nr. 168/1999)


Sarcina probei

Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pina la prima zi de infatisare. (articolul 287 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
Potrivit articolului 1169 Cod civil „cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca”, sarcina probei revenind celui care face o afirmatie. Drept urmare, reclamantul este cel care trebuie sa isi dovedeasca pretentia potrivit adagiului: onus probandi incubit actori.
In conflictele de drepturi sarcina probei este rasturnata, in sensul ca aceasta revine unitatii (angajatorului), intrucat documentatia ce a stat la baza emiterii actelor unilaterale de catre unitate se afla la aceasta.


Administrarea probelor

La prima zi de infatisare, inainte de intrarea in dezbateri, instanta are obligatia de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor. (articolul 76 din Legea nr. 168/1999)
In cazul in care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenta al judecarii conflictelor de drepturi. (articolul 77, alineatul (1 ) din Legea nr. 168/1999)
Instanta poate sa decada din beneficiul probei admise partea care intirzie nejustificat administrarea acesteia. (articolul 77, alineatul (2) din Legea nr. 168/1999)
Regula procesuala, reglementata printr-o norma juridica imperativa, confera instantei de judecata prerogativa de a decadea unitatea din beneficiul de a propune dovezi, in cazul in care unitatea intirzie „nejustificat” administrarea lor.
Referitor la decaderea din proba, instanta o face de la caz la caz, in functie de modul de apreciere al acesteia cu privire la notiunea de intirziere pe care o asociaza cu nejustificarea acesteia raportat la complexitatea litigiului, la posibilitatile de care dispun partile pentru procurarea si administrarea probelor.


Pronuntarea hotararilor

Hotararile prin care se solutioneza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfirsit dezbaterile. (articolul 78, alineatul (1 ) din Legea nr. 168/1999)
In situatii deosebite pronuntarea poate fi aminata cel mult doua zile. (articolul 78, alineatul (2) din Legea nr. 168/1999)
Celeritatea se manifesta si prin posibilitatea aminarii pronuntarii hotararii cu cel mult doua zile, comparativ cu dreptul comun, potrivit caruia, aminarea pronuntarii nu va putea fi mai mare de sapte zile.
Hotararile instantei de fond sunt definitive. (articolul 79, alineatul (1) din Legea nr. 168/1999)
Hotararile motivate ale instantei de fond se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. (articolul 79, alineatul (2) din Legea nr. 168/1999)
Temenul de 15 zile cuprinde atit operatiunea de redactare a hotararii – obligatie ce revine instantei de judecata - cit si operatiunea de comunicare ce revine grefierului.


Recursul

Articolului 80 din Legea nr. 168/1999 stabileste ca hotararea instantei poate fi atacata numai cu recurs in termen de 10 zile de la comunicarea hotararii pronuntata de instanta de fond.
Potrivit articolului 289 din Legea nr 53/2003 – Codul muncii, hotararile pronuntate in fond sunt definitive si executorii de drept, dar nu si irevocabile.
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond. (articolul 80 din Legea nr. 168/1999)
Prin procedura de urgenta instituita de prevederile Legii nr. 168/1999 si ale Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, termenul de recurs este mai scurt decit cel din dreptul comun.
In caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza. (articolul 81, alineatul (1 ) din Legea nr. 168/1999)
Prevederile alineatului (1) nu se aplica in urmatoarele situatii:

a) solutionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu incalcarea prevederilor legale referitoare la competenta;

b) judecata in fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata. (articolul 81, alineatul (2) din Legea nr. 168/1999)
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a conflictelor de drepturi se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila. (articolul 82 din Legea nr. 168/1999)

Termene privind formularea cererilor referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi


Cererile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate, dupa cum urmeaza:

a) masurile unilaterale de incheiere, executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului de munca, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa;

b) constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca, ori a unor clauze ale acestora, poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul respectiv este in fiinta;

c) constatarea incetarii unui contract colectiv de munca poate fi ceruta pina la incheierea unui nou contract colectiv de munca;

d) in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune;

e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia. (articolul 73 din Legea nr. 168/1999 coroborat cu articolul 283 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)

In toate situatiile, altele decit cele prevazute mai sus, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca in regim de urgenta. (articolul 74, alineatul (1 ) din Legea nr. 168/1999)
Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile. (articolul 286, alineatul (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)

Procedura de solutionare a conflictelor de drepturi

Conflictele de drepturi se solutioneza de catre instantele judecatoresti. (articolul 70 din Legea nr. 168/1999)
Judecarea conflictelor de munca este de competenta instantelor stabilite conform Codului de procedura civila. (articolul nr. 284, alineatul (1 ) din Legea nr. 53/2003)
Instantele judecatoresti competente sa judece cereri referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege. (articolul 71 din Legea nr. 168/1999)
Prin modificarea Codului de procedura civila cu prevederile din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 138/2000 tribunalului i s-a conferit deplina competenta in ce priveste solutionarea conflictelor de drepturi ca instanta de fond, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie urmind sa se pronunte numai in exercitarea controlului judiciar, ca instanta de recurs.
Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se adreseaza instantei judecatoresti competente in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea. (articolul 72 din Legea nr. 168/1999)
Articolul nr. 284, alineatul 2 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, stabileste ca cererile in materia conflictelor de munca se adreseaza tribunalului „in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul.”
Exprimarea legiuitorului referitoare la stabilirea competentei tribunalului in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta reclamantul, lasa loc interpretarii sub aspectul unei posibile competente alternative a tribunalului in aceasta materie a conflictelor de munca.
Competenta teritoriala alternativa este acea forma a competentei care consacra dreptul reclamantului de a alege intre doua sau mai multe instante deopotriva competente.
Legea privind organizarea judiciara nr. 304/2004 prevede infiintarea de tribunale specializate pe judecarea conflictelor de munca, inclusiv litigiile din domeniul asigurarilor sociale.
Tribunalele specializate vor incepe sa functioneze, cel mai tirziu, la data de 1 ianuarie 2008.

Partile in conflictul de drepturi

Pot fi parti in conflictele de munca:
a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;
b) angajatorii – persoane fizice si/sau persoane juridice –, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod;
Societatea autorizata de Ministerul Muncii, Solidalitatii Sociale si Familiei, care pune la dispozitia utilizatorului personal calificat si/sau necalificat, pe care il angajeaza si il salarizeaza, este agentul de munca temporara.
Angajatorul caruia agentul de munca temporara ii pune la dispozitie temporar un salariat pentru indeplinirea anumitor sarcini este utilizatorul.
c) sindicatele si patronatele;
Sindicatele au dreptul de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de catre organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata.

d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul litigiilor speciale sau al codului de procedura civila. (articolul 282 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)

Mai pot fi parti intr-un conflict de drepturi:

 Mostenitorii salariatului in urmatoarele situatii:
a. in cazul in care angajatorul trebuie sa despagubeasca salariatul decedat pentru prejudiciile materiale pe care i le-a produs din culpa sa;
b. angajatorul trebuie sa fie despagubit de catre salariatul decedat pentru pagubele pricinuite din vina sa si in legatura cu activitatea sa;
c. in cazul obligatiei de restituire cind salariatul decedat a incasat de la angajator o suma nedatorata, a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite in natura.
 Tertii – pot participa intr-un conflict de munca in anumite situatii prevazute de art. 49 – 56 din Codul de procedura civila.

Conflictele de drepturi

Notiunea de conflict de drepturi


Conflictele de munca ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii decurgand din legi sau din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, fiind denumite conflicte de drepturi. (articolul 5 din Legea nr. 168/1999 si articolul 248, alineatul (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)


Categorii de conflicte de drepturi

Legea nr. 168/1999 stabileste la articolele 67 si 68 care sunt conflictele de drepturi.

Sunt conflicte de drepturi urmatoarele:
a) conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;

b) conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de munca. (articolul 67 din Legea nr. 168/1999)


Sunt de asemenea, considerate conflicte de drepturi urmatoarele:
a) conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca;

b) conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze ale acestora;

c) conflictele in legatura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colective de munca. (articolul 68 din Legea nr. 168/1999)

Nu sunt considerate conflicte de drepturi, in sensul prezentei
legi, conflictele dintre unitatile si persoanele care presteaza diferite activitati acestora, in temeiul altor contracte decit contractul individual de munca. (articolul 69 din Legea nr. 168/1999)
Se incadreaza in aceasta situatie conventiile civile de prestari servicii, contractele de mandat, de administrare, etc.
Conflictele de drepturi pot privi atit contractul individual cit si contractul colectiv de munca.
Ca rezultat, conflictele de drepturi pot fi: conflicte individuale si conflicte colective de munca.