Problema mea este urmatoarea:
Un imobil istoric, nu are destinatie de locuinta, niciodata nu a avut, sunt doar societati comerciale, iar pe vremea comunistilor a fost folosit de o institutie de stat, care a construit niste anexe, respectiv magazii si garaje, constructiile fiind inscrise in CF.
Dupa revolutie proprietarul majoritar al cladiri, un SA, a daramat aceste magazii, renovand fatada intregului imobil, curtea, etc.
O magazie care este a altui proprietar, a ramas in picioare.
SA ameninta ca va cere demolarea acestuia, proprietarul vrea sa schimbe destinatia spatiului din magazie in SAD si sa o folosesca ca atare, si bineinteles sa renoveze acest spatiu, inclusiv fatada exterioara a acestuia (SA nu a inclus in planul renovare aceasta magazie)
Fiind inscris in CF si platind impozit se poate cere demolarea magaziei?
Daca da, noul proprietar nu ar trebui sa fie despagubit de Primarie pentru demolare, deoarece nu el a construit respectiva magazie, ci a fost realizata acum aproximativ 40-50 de ani?
Ce se intampla daca cere schimbarea destinatiei spatiului si Comisia de Urbanism respinge cererea?
In prima instanta, reclamantul a pierdut procesul, fara judecarea fondului, pe invocarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, fiind obligat la cheltuieli de judecata.
Reclamantul a facut apel, paratul nu s-a implicat in apel. Instanta a respins apelul, mentinand exceptia fara a face nicio precizare la cheltuieli de judecata.
Reclamantul a facut recurs, paratul nu s-a implicat deloc( nici macar intampinare nu a formulat), instanta a respins recursul, mentinand exceptia fara a face nicio precizare la cheltuieli de judecata.
Reclamantul trebuie sa plateasca cheltuielile din prima instanta?
O cauza civila, aflata la judecatorie, a fost suspendata pe baza art. 244 pct. 1 C.pr.civ. respectiv pana la pronuntarea unei decizii definitive si irevocabile in alt dosar. In timpul celui de al doilea proces, in faza de apel, dosarul suspendat a fost anexat dosarului in curs (a doua cauza)la cererea instantei.
In cauza a doua s-a facut recurs, dosarul ajungand la Curtea de Apel. Inainte de a se judeca acest recurs, o parte a formulat recurs asupra incheierii de sedinta prin care s-a dispus suspendarea judecatii, dar recursul nu a fost pus pe rol deoarece primul dosar era anexat cauzei a doua care se afla la Curtea de Apel. Curtea de Apel nu a trimis dosarul respectiv judecatoriei pana cand nu a pronuntat o hotarare irevocabila, trecand astfel 6 luni.
Mi s-a explicat ca acest dosar nu a fost trimis judecatoriei fiind considerat proba in cauza a doua. Dupa pronutarea hotararii irevocabile, Curtea a trimis dosarul judecatoriei, care l-a trimis Tribunalului pentru a judeca recursul asupra incheierii de suspendare a judecatii (dupa 6 luni de la formularea acestui recurs)
Recursul asupra incheierii de sedinta, prin care s-a dispus suspendarea judecatii in primul dosar, mai are obiect sau ar trebui renuntat la el?
E necesara o cerere de repunere pe rol sau instanta face acest lucru din oficiu?
cf art 389 C.pr.civ., daca trec 6 luni in care creditorul nu a mai indeplinit un act de executare, executarea silita se perima.
Ce acte sunt considerate acte de executare?
Daca ultima somatie a fost trimisa in 16 iulie 2012, dar debitorul a formulat cerere in instanta de contestare la executare si a cerut suspendarea executarii fara cautiune, cerere respinsa in 10 septembrie 2012, de la care data se calculeaza termenul de 6 luni, 16 iulie sau 10 septembrie?
Creditorul fiind parat in procesul de contestare la executare, participarea la acest proces poate fi interpretata ca ...,,oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire,, ...cf art 389 C.pr.civ.?
Intr-un proces de stabilire a calitatii de mostenitor, pornit de reclamanta si cerand sa se constate ca este unica mostenitoare a defunctului, parata a facut cerere reconventionala si a cerut sa-i fie constata si ei calitatea de mostenitoare. Eu am platit taxa 50 de lei si parata la fel.
Dar in cererea reconventionala, parata a introdus in masa succesorala unele bunuri sustinand ca erau ale defunctului, eu am contestat acest fapt, deoarece pe acelea nu s-a realizat mostenirea dupa parintii, in actele oficiale nefiind defunctul proprietar.
De asemenea, ulterior parata a depus o declaratie contestand valoarea imobilului din masa succesorala, declarata de mine in cererea principala.
Intrebari:
Conform art. 2 si din Legea 146 din 1997 privind taxele de timbru, parata trebuia sa plateasca o taxa suplimentara fata de cea de 50, daca a schimbat masa succesorala si a contestat valoarea bunului imobil?
Daca instanta nu a cerut paratei platirea acestor taxe si procesul se dezbate pe fond, in prima instanta, pot cere acum verificarea acestor aspecte? sau daca nu am cerut in momentul depunerii cererii reconventionale si a declaratie, am pirdut acest drept?
Am avut un proces cu o firma B, eu am cerut 10.000 lei, B a cerut 20.000 lei.
Instanta a hotarat: Obliga pe B la plata sumei 10.000 lei
Constata compensate sumele pana la 10.000.
Obliga pe A la suma 20.000 lei plus cheltiieli de judecata.
B a inceput executarea silita pentru 20.000 lei. A, cerut avocatului sa conteste suma, deoarece eu, conform Hotararii am de dat doar 10.000 lei in urma compensarii, dar avocatul spune ca executarea este inceputa corect pentru suma de 20.000.
Care dintre noi nu stie sa citeascu sau sa inteleaga sentinta definitiva?
O hotarare data de judecatorie,( obiectul litigiului avand valoarea de 150.000 lei, acceptata de parti, fara expertiza, taxa de timbru s-a platit in functie de aceasta valoare), este supusa apelului sau recursului?
Ce se intampla daca cauza se judeca in apel si trebuia recus?
nu fac confuzie!!!!
Actiunea principala este recunoasterea unui contract.
Am chemat parati in calitate de mostenitori, eu nu recunosc acest contract, dar nu au certificat de mostenitor cu toate ca ei sunt succesori persoanei cu care am avut contract, iar eu am cerut instantei sa le recunoasca aceasta calitate, cererea fiind respinsa de instanta ca tardiv formulata.
pentru ca respectivi nu au certificat de mostenitor, instanta a dedus ca nu nici calitate procesuala pasiva, exceptia privind lipsa calitatii pasive a paratilor fiind invocata din oficiu de instanta.
pe cale de consecinta, fondul a fost respins, fara dezbateri, fara martori, fara concluzii.
oamenii acestia nu recunosc un contract facut intre mine si defunct, i-am chemat in judecata in calitate de mostenitori si cand instanta mi-a cerut sa fac dovada ca acestia sunt mostenitorii am adus acte clare din care se vede ca au acceptat mostenirea, dar nu si-au facut certificate. (au fost parti civile in procesul penal, defunctul a murit intr-un accident)
FONDUL CAUZEI NU S-A JUDECAT A FOST RESPINS PENTRU CA INSTANTA A INVOCAT EXCEPTIA LIPSEI CALITATII PROCESUALE A PARATILOR, chemati in judecata in calitate de mostenitori. Instanta a invocat ca singura dovada a acestei calitatii este certificatul de mostenitor iar eu prin cererea care mi-a fost respinsa, am cerut expres acest lucru, dovedind prin alte acte ca respectivii au calitate de succesori, adica au acceptat succesiunea tacit si nu expres.
avocatnet.ro explicăm legislația
