@doberv, de ce a mai chemat politia? Poate pentru ca si-a dat seama ca tipii au inselat-o cand au vorbit despre imprumut si ea i-a vazut mergand la amanet… Si-a dat seama ca a fost… inselata… si nu-si va mai vedea niciodata lantul (daca nu il rascumpara personal). Se pot face prea multe speculatii pentru a ajunge la o concluzie clara, respectiv la o pedeapsa… Asa cred…
Ora 19 - nu-i o ora tocmai tarzie (cum argumentati dv, @T.Claudiu, in a doua interventie) si nu e “pustiu” pe strazi (e, de obicei, in zona respectiva? ), cetatenii nu dorm…
Femeia a fost acostata de doi necunoscuti (ce varste, macar cu aproximatie, pentru a se stabili cat de teama ii putea fi de cei doi? ).
Inculpatii “s-au oprit” si au cerut lantisorul… Se intelege ca s-a oprit si femeia - de nu s-ar fi oprit si ea cei doi ar fi vorbit… intre ei… Deci: cum au “oprit” ei victima? (aspect important pt incadrarea faptei). Daca victima s-a oprit doar pentru ca s-au oprit cei doi…
Au cerut lantul “imprumut” sub pretext ca merg la o… petrecere… Aici se poate deschide discutia ca - totusi, e posibil ca femeia sa ii fi cunoscut, din cartier… (aceasta intrebare o pun politaii cu fiecare ocazie de gen, iar avocatii care-i “apara” pe inculpati pot specula si ei acest aspect “probabil” ). Dar ei ar putea sa o fi cunoscut pe ea si… au crezut ca si ea ii cunoaste… Avocatii, de regula, sunt platiti si sa speculeze slabiciunile unor… cercetari facute pana sa se ajunga in fatza instantei…
Femeia ar fi putut striga… Sigur, era “paralizata de frica”, dar o buna parte din drum a mers alaturi de cei doi… fara macar a se preface ca telefoneaza la politie pe motiv ca e acostata de doi necunoscuti - ca doar nu le cunostea intentiile si - cu telefonul mobil in geanta - n-a incercat nimic, desi cei doi nu pareau violenti…
@T.Claudiu, spetele pe care le imaginati sunt destul de interesante, dar scapati din vedere ca la faptele reale conteaza fiecare amanunt - care poate fi “speculat” atat de procuror cat si de avocatul inculpatilor… amanunte care pot schimba o incadrare juridica…
Si intr-un proces imaginat puteti avea surpriza ca cel care joaca rolul avocatului sa vina cu idei… care sa va dea peste cap scenariul… In aceasta speta (asa cum e imaginata) “avocatul” ar putea initia o chestiune “delicioasa” gen “cuvantul ei impotriva cuvantului lor” - si aici o alta discutie, cu privire la “credibilitatea” celor implicati (victima si agresori)…
La modul cum e prezentata speta (si pt ceea ce am scris mai sus) fapta se incadreaza - cel mult - la furt…
Nu exista violenta (psihica) “dovedita”, ea a mers pe langa ei, se vorbeste despre “imprumut”, ei pot spune ca o cunosc si se gandeau ca si ea - la randul ei - ii cunoaste, chiar daca ea nu ii cunoaste
As deduce chiar ca victima a anuntat politia cand i-a vazut mergand la casa de amanet… (dandu-si seama ca a fost… inselata).
Apoi, in cazul talhariilor de acest gen - cu autori necunoscuti victimelor - destul de greu sunt depistati faptuitorii… [paguba mica, periculozitate destul de scazuta… - pentru ca nu putem dovedi (bine, am putea, dar destul de greu, prin cercetarea comportamentului general al faptuitorilor) ceea ce ar fi putut sa faca daca victima refuza sa dea lantul]… Daca in acest caz au fost, totusi, descoperiti autorii “necunoscuti” victimei se poate spune ca aceasta nu era chiar asa speriata daca a facut o descriere atat de precisa incat au fost identificati…
Unii chiar nu mai judeca de frica. Daca femeia respectiva le-a dat lantisorul si poate le-ar fi dat orice avea la ea numai de frica de a nu fi violata, spre exemplu.
Tin minte (demult s-a intamplat asta) ca din plin Mall a luat unul o fata, i-a pus "prieteneste" cutitul la gat si a dus-o afara si a violat-o. Este adevarat ca mintea mea nu poate concepe cum raman unii paralizati de frica. Dar chiar daca eu nu concep, asta nu inseamna ca nu exista.
Ma rog, asta nu ca sa te contrazic. E adevarat si ce spui tu, dar poate fi la fel de adevarata si speta lui Claudiu.