A fost odata ca ca ca niciodata, pe vremea cand pamantul era mai mult lat decat lung, un scriitor iscusit intr-ale slovei, caruia tare ii mai placea sa-si amuze cetitoriu.
Si iata ce asternu' el pe hartie (la 5.42 dimineata :))...inainte de a-si varsa cafeaua pe tastatura ):
Cea mai mare preocupare a lor era "purtatul de grija" vecinului....... cea mai mare bucurie era " sa moara vecinul" sa-i ia capra...... Dupa atata lapte si miere pe acel taram de poveste, sper sa vina un balaur ...... macar .... cu doua-trei capete si sa strice dulcele si tihnitul trai...... nu de alta dar va obosi acel popor de atata asteptare si poate pleaca pe alte meleaguri.:slap: