Am remarcat in ultimele zile ca ultimele mesaje postate apar foarte greu.
Am presupus ca este datorita numarului mare de pagini, de aceea am deschis un subiect nou in continuare.
Daca am presupus gresit rog administratorul sa il stearga.
stiu ca nu mai e timp, dar va rog mult o idee macar la sub 38-ocrotirea prin lege a avocatului in exercitarea profesiei.Raspunderea avocatului pentru sustinerile sale in fata organelor cu activitate jurisdictioanala!
multumesc in cazul in care poate sa-mi raspunda cineva!!!!
o mnimala idee vreau doar!
stiu ca nu mai e timp, dar va rog mult o idee macar la sub 38-ocrotirea prin lege a avocatului in exercitarea profesiei.Raspunderea avocatului pentru sustinerile sale in fata organelor cu activitate jurisdictioanala!
multumesc in cazul in care poate sa-mi raspunda cineva!!!!
o mnimala idee vreau doar!
Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b)asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;
c)redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;
d)asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e)apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina;
f)activitati de mediere;
g)activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;
h)stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
i)activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
Activitati fiduciare
Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale prezentului statut. Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:
a) primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu;
b) plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;
c) administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie:
a) sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre client;
b) sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale;
c) sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului;
d) sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.
e) sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.
2. Adunarea Generală a baroului. Componenţă. Competenţe. Condiţii de întrunire.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.
Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii, ordinara si extraordinara.
Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii care sunt inscrisi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa caz, nu se afla in executarea unei sanctiuni disciplinare.
Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui an. Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului. Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este in sarcina consiliului baroului. Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a fost convocata adunarea generala.
Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis adunarii generale.
Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunarii generale. Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija consiliului baroului.
Adunarea generala convocata este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai. Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin desemnare de reprezentanti – electori. Pot fi reprezentanti – electori avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului. Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramane definitiv in termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului.
Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut pot participa la adunarea generala electiva personal sau prin reprezentanti – electori. Pot fi reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 66 alin. (2) din prezentul statut; numarul de avocati care isi pot delega votul unui reprezentant – elector este de maximum 5.
Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a) modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b) anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea generala;
c) numarul membrilor prezenti;
d) componenta prezidiului adunarii generale;
e) ordinea de zi votata de adunarea generala;
f) luarile de cuvant;
g) hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h) orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.
Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului adunarii generale.
Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.
Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei de avocat.
De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.
3. Asistenţa judiciară.
Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care vor functiona pe langa fiecare instanta de judecata si organ de urmarire penala din circumscriptia lor. Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocatii definitivi pentru fiecare localitate in care functioneaza o instanta de judecata.
Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenta judiciara vor fi prevazute distinct in bugetul baroului si vor fi finantate din fondurile prevazute la art. 69 din Lege.
Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea gratuita, in cazurile prevazute la art. 68 alin. (2) din Lege, pe baza aprobarii date de catre decanul baroului. Avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are drepturile si obligatiile prevazute de Lege si statutul profesiei si isi indeplineste insarcinarea primita in interesul beneficiarului gratuitatii.Pentru situatii prevazute in legi speciale privind apararea unor categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru organizarea apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 69 din Lege.
Acordarea asistentei judiciare obligatorii in cazurile prevazute de lege se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea instantei, a organului de urmarire sau de cercetare penala ori a organului administratiei publice locale, adresata serviciului de asistenta judiciara organizat, in fiecare localitate, de catre consiliul baroului. In cazul in care se solicita acordarea asistentei judiciare gratuite de catre organele prevazute la art 157. alin.(1), decanul solicita comunicarea datelor esentiale despre natura cauzei si, dupa caz, evaluarea sumara a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cadea in pretentii. In aceleasi conditii se va proceda si atunci cand decanul incuviinteaza acordarea asistentei judiciare gratuite la cererea unui justitiabil.
Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta judiciara. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru motive intemeiate.
Avocatul desemnat urmeaza sa isi indeplineasca insarcinarea in conditiile prevazute la art. 69 din Lege.
Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara obligatorie inceteaza in momentul in care in cauza se prezinta un avocat ales. Avocatul inlocuit are dreptul la incasarea onorariului cuvenit pentru prestatiile efectuate pana la data incetarii insarcinarii.
Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie are dreptul de a incasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de Ministerul Justitiei si U.N.B.R., in raport cu natura si cu dificultatea cauzelor.
Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara activitatea in spatiile puse la dispozitie gratuit de Ministerul Justitiei, situate in sediile instantelor judecatoresti, conform art. 36 din Lege.
Cheltuielile privind amenajarea si intretinerea spatiilor aflate in situatia prevazuta de art. 36 din Lege sunt prevazute distinct in bugetul fiecarui barou.
Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul baroului, daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii materiale reale a partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite plata onorariului.In conditiile legii, remuneratia cuvenita avocatului va fi suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara gratuita.
4. Aspecte procedurale privind modalităţile de primire în profesia de avocat.
Modalităţi de primire în profesia de avocat
Poate a fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatea roman si are exercitiul drepturilor civile si politice
b) este licentiat al unei facultati de drept acreditate sau doctor in drept
c) nu se gaeseste in verunul din cazurile de nedemnitate prevazute de legea 51/1995
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei
Aspecte procedurale
Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, conform prefederilor legii 51/1995 si ale statutului profesiei
Cererea de primire in profesie de avocat se adreseaza decanului baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia.
In toate cazurile, persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea virstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.cererea formulatacare doreste sa fie primita in profesie pe baza de examen se depune in 2 exemplare si va cuprinde
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) elementele actului de identitate si organul emitent
d) diploma de licenta eliberata de o institutie de invatamint superior acreditata
e) declaratia ca nu se afla in nici unul din cazurile de nedemnitate prevazuta de lege
f) declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul din cazurile de incompatibilitate prevazuta de lege ori ca intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult 2 luni de zile de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de avocat, sub sanctiunea treceri in tabloul incompatibililor
g) angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in profesia de avocat, pe perioada stagiului in conditiile legii
h) declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania
Cererea va fi depusa de urmatoarele acte depuse in dublu exemplar:
a) copie de pe actul de identitate si actele de stare civila
copie de pe diploma de licenta
b)
c) certificat de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii
d) certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de institutia sanitara stabilita de barou conform hotaririi U.N.B.R. cu valabilitate de 60 zile
e) certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profosie, care sa ateste cauzele incetarii calitati de avocat;
f) doua fotografii tip legitimatie
La cerere , poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:
a) cel care pina la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic, sau jurisconsult timp de 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac dedemn pentru profesia de avocat
b) este titularul diplomei de doctor in drept iar pe linga actele mai sus mentionate trebuie sa mai cuprinda si mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie fara examen
Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune in dublu exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a) numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b) locul si data nasterii;
c) numarul, data si emitentul pasaportului;
d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi exercite profesia;
e) indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f) indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform art. 12 alin. (3) din Lege.
Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romana si certificate:
a) pasaport;
b) o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea sa disciplinara;
La cerere se vor atasa:
a) declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13 si 14 din Lege;
b) declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c) dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz;
d) certificat medical de sanatate
e) doua fotografii tip legitimatie
Cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de la inregistrare la sediul baroului.
Afisarea se constata prin proces-verbal.In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie la inscriere.
Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare. Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.
Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza eventualele opozitii. In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii de primire in profesie. Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul avocatilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.
Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se depune la presedintele U.N.B.R. Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare. Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin hotararea Consiliului U.N.B.R. Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii. Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.
5. Atribuţiile Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina.
Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru si in plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta. Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La cererea majoritatii barourilor hotararile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.
Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b)duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
c)rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;
d)exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e)organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini;
f)organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare;
g)adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;
h)asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie;
i)organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;
k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;
l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor;
m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plangerile si contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;
q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia;
r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acesteia;
s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
6. Atribuţiile Preşedintelui Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Presedintele U.N.B.R.
Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
b)incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c)convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d)ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;
e)semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f)supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;
g)acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;
h)vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.
Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop
7. Cabinetele individuale de avocat asociate şi grupate. Diferenţieri.
Cabinetele de avocat asociate
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere. Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.
Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat asociate” sau I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat asociate”).
Dispozitiile art. 181 – 182 din prezentul statut se aplica in mod corespunzator si in cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila profesionala. In acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societatii civile profesionale urmata de denumirea cabinetului individual asociat si de sintagma in asociere (exemplu: „ION IONESCU – Societate civila de avocati, ION POPESCU – Cabinet de avocat, - In asociere” ).
Conventiile de asociere prevazute la art. 181 si art. 183 din prezentul statut se incheie in forma scrisa si vor cuprinde, in mod obligatoriu, mentiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate in mod corespunzator.
Cabinetele de avocat grupate
Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii. Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica unor clienti cu interese contrare. Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: „ION IONESCU, ION POPESCU – Cabinete de avocat grupate” sau I. IONESCU, I. POPESCU – Cabinete de avocat grupate”)
Diferenţieri
Cabinetele individuale se asociaza in scopul exercitarii in comun a profesiei angajindu-se in relatiile cu clienti in numele asocierii. Denumirea cabinetelor prevede expres sintagma Cabinete de avocat asociate
Prin asocierea a doua cabinete de avocatura nu se poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in asociere si nu poate restrange drepturile avocatilor asociati
Cabinetele grupate se asociaza in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. angajindu-se in relatiile cu clienti in nume individual. Denumirea cabinetelor prevede expres sintagma Cabinete de avocat grupate. Prin gruparea a doua cabinete de avocatura drepturile si obligatiile aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet precum si a unor salariati pot devenii patrimoniu comun.
8. Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Componenţă şi atribuţii.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d) Presedintele U.N.B.R.
Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
b)duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare;
c)organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora;
d)asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
e)accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;
f)in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii.
Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile. Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui U.N.B.R.Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R. Sedintele Comisiei Permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R.
In desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R. emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
9. Competenţele organelor profesiei în ceea ce priveşte anchetarea abaterilor disciplinare şi exercitarea acţiunii disciplinare.
Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii si pe decanii barourilor sunt de competenta comisiei permanente a uniunii.
Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute la art. 49 din Lege, alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte ales de catre membrii acesteia.
Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savarsite de decan si de membrii Consiliului U.N.B.R.
In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina.
Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
(3) Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie.
Din completele de judecata alcatuite potrivit art. 72 alin. (2), lit. a) si b) din Lege nu pot face parte sotul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis in judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., in cazul prevazut la art. 71 alin. (2) din Lege, precum si sotul sau rudele pana la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin plangere procedura disciplinara.
Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre membrii acesteia in calitate de presedinte, desemnat de Congresul avocatilor, in ordinea voturilor obtinute.
Comisia centrala de disciplina judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. si ale decanilor;
b) in contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale barourilor si a incheierilor prevazute la art. 74 alin. (1) si (2) din Lege.
Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 74 alin. (1) si (2) din Lege.
Impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul UNBR, partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva si irevocabila.
Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
10. Condiţiile dobândirii calităţii de avocat definitiv.
Dobindirea calitatii de avocat definitiv este reglementata de legea 51/1995 cit si Statutul avocatilor. Conditiile ce trebuiesc implinite pentru dobindirea calitatii de avocat definitiv sunt:
1. este cetatea roman si are exercitiul drepturilor civile si politice
2. este licentiat al unei facultati de drept acreditate sau doctor in drept
3. nu se gaeseste in verunul din cazurile de nedemnitate prevazute de legea 51/1995
4. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei
5. a promovat examenul de definitivare dupa stagiul de pregatire profesionala obligatoriu cu durata de 2 ani sau a promovat examenul de absolvire a Istitutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sau cel care pina la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic, sau jurisconsult timp de 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac dedemn pentru profesia de avocat sau este titularul diplomei de doctor in drept
6. de asemenea persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea virstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte.
7. dobindeste calitate de avocat definitiv cel care a fost definitivat in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in avocatura.
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savirsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarire judecatoreasca;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare.
11. Condiţiile generale de înscriere în avocatură .
Poate a fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatea roman si are exercitiul drepturilor civile si politice
b) este licentiat al unei facultati de drept acreditate sau doctor in drept
c) nu se gaeseste in verunul din cazurile de nedemnitate prevazute de legea 51/1995
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei
Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, conform prefederilor legii 51/1995 si ale statutului profesiei
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarire judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savirsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savirsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarire judecatoreasca;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat
12. Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict.
Exista conflict de interese, in situatiile in care:
a) in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale, avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmarit;
b) in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti, inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale apararii.
c) prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a) si b).
Nu exista conflict de interese:
a) atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va incerca sa concilieze contrarietatea de interese;
b) atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta apartenenta comuna;
c) atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la prestarea activitatii de asistenta juridica.
Gestionarea acestui conflict
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie lezata.
Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita.
Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client. In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati, dispozitiile alin. (1) – (3) se aplica tuturor avocatilor.
13. Congresul avocaţilor.
Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocatilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d)presedintele U.N.B.R.
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) Aparatul tehnic-administrativ
Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.
Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R. Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din numarul total al barourilor. Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central.Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii congresului si ordinea de zi a acestuia. Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai congresului. Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres. Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de avocati.
Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) 1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocati;
b) 2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de avocati;
c) 3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de avocati, si asa mai departe.
Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot deschis. Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati, dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.
Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si baroul din care face parte.
Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea numelui si a prenumelui persoanei propuse. Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare decat numarul functiilor pentru care se candideaza.
Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b)alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
c)face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat;
d)adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e)adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f)alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;
g)aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala;
h)aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai.
14. Consiliul baroului. Componenţă şi atribuţii.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.
Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani.
(2) Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza:
a) 5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
b) 7 consilieri pentru barourile cu un numar intre 51-100 de avocati;
c) 9 consilieri pentru barourile cu un numar intre 101-200 de avocati;
d) 11 consilieri pentru barourile cu un numar intre 201-500 de avocati;
e) 13 consilieri pentru barourile cu un numar intre 501-1.000 de avocati;
f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.
(3) In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul si prodecanul.
(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului.
(5)Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanti vor completa consiliul in ordinea numarului de voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.
Consiliul baroului are urmatoarele atributii:
a) adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;
b)duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului;
c)intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;
d)adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
e)verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f)hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
g)solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei;
h)verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;
i)coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;
j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;
k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;
l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;
m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;
n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;
o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
p) accepta donatiile si legatele facute baroului;
q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;
s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;
v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
15. Contractul de asistenţă juridică. Efecte. Încetare
Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa, ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile partilor. Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod exceptional, si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client. Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele:
a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia;
b) datele de identificare ale clientului: se indica persoana reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a patrimoniului clientului;
d) onorariul;
e) atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f) modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;
g) semnaturile partilor.
Efecte
In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de diligenta.
Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate, abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente.
Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si crezului sau profesional.
In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si cu prevederile legale.
Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun profesionist, in limitele legii.
(2) Avocatul se va abtine ca intentionat:
a) sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de catre client , astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei;
b) sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si desfasurate pentru client.
Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.
Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor clientului reprezentat.
In activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele cazului in care il asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si completa asupra situatiei sale juridice.
Avocatul se va consulta si va respecta optiunile adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta si reprezentarea clientului pentru care a fost angajat.
Ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta contractul de asistenta juridica.
In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in baza unor informatii complete.
Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor.
Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.
Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost incredintate in legatura cu exercitarea profesiei.
Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte, deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa functioneze, potrivit legii.
Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta mentinerii identitatii acestora.
Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate.
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat.
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.
Incetarea contractului
In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului sau, dupa caz, a avocatului.
Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul clientului.
In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligatia sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si instiintarea organelor judiciare.
In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.
16. Contractul de formare profesională iniţială
Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de exercitare a profesiei sub indrumarea unui avocat definitive cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.
Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta judiciara al baroului.
Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului cu privire la asigurarea executarii contractului de formare profesionala initiala si este obligat sa il informeze pe decan, in scris, asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii. Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului pentru asigurarea contributiei la fondul de formare profesionala necesar pentru indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 53 alin. (2) lit. j) si art. 63 lit. f) din Lege, conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor, in temeiul art. 61 alin. (1) lit. e) din Lege.
Consiliul baroului poate stabili numarul de contracte de colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei pentru formarea profesionala initiala ce pot fi incheiate de un avocat care indeplineste conditiile art. 18 din Lege.
Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale si avocatii asociati.
Daca, din orice motive obiective, inceteaza indrumarea avocatului titular, toate obligatiile impuse de lege, statut si hotararile consiliului privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de catre un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar in a-si gasi un indrumator. Pana la gasirea altui indrumator, stagiu se suspenda. Contractul de formare profesionala initiala va cuprinde in mod expres clauze corespunzatoare.
Daca, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care incheie contractul de formare profesionala initiala nu isi indeplineste obligatiile asumate, consiliul baroului ii va solicita sa depuna un raport motivat asupra situatiei intervenite. In cazul in care se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul incheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va initia procedura disciplinara.
17. Decanul baroului. Alegerea şi competenţele decanului. Actele emise de decan în exercitarea atribuţiilor sale.
Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a) comisia de cenzori;
b) comisia de disciplina.
Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
In exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele U.N.B.R.
Decanul va incerca medierea pentru orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea profesiei in vederea solutionarii amiabile a litigiului
Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
b)convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c)aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d)exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
e)ordonanteaza cheltuielile baroului;
f)ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului.
g)indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.
Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului. La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.
18. Deontologia relaţiilor avocaţilor cu clienţii. Iniţierea şi încetarea relaţiilor cu clientul. Conflictul de interese
Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori mandatarul acestuia.
Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Iniţierea şi încetarea relaţiilor cu clientul
Avocatul nu acţionează decât atunci când este împuternicit de clientul său, exceptând cazul în care el a primit o însărcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezintă pe client sau din partea unei instanţe competente.Avocatul trebuie să se străduiască, în mod rezonabil, să cunoască identitatea, competenţa şi posibilităţile persoanei sau ale autorităţii prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstanţe specifice relevă că această identitate, această competenţă sau aceste posibilităţi sunt îndoielnice. Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu diligenţă. El îşi asumă personal răspunderea pentru misiunea care i-a fost încredinţată. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost încredinţată.
Avocatul nu acceptă să-i fie încredinţată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are compentenţa necesară pentru a se ocupa de această cauză, exceptând cazul în care cooperează cu un avocat care are competenţa necesară.Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obligaţii, se află în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine.Avocatul care îşi exercită dreptul de a nu se mai ocupa de o cauză trebuie să se asigure că respectivul client poate găsi, în timp util, un alt confrate care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului.
Conflictul de interese
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când există conflict de interese între respectivii clienţi sau când riscul unui astfel de conflict este evident.Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită. Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl favorizează pe noul client în mod nejustificat.
19. Deontologia relaţiilor dintre avocaţi. Cooperarea dintre avocaţii din State-membre diferite. Corespondenţa între avocaţi din State membre ale Uniunii Europene diferite
Confraternitatea impune ca relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe încredere, spre interesul clientului şi pentru a evita atât procesele inutile cât şi orice comportament susceptibil să impieteze reputaţia profesiei. Totuşi, ea nu trebuie să pună niciodată în opoziţie interesele avocaţilor şi interesele clientului. Avocatul recunoaşte drept confrate pe orice avocat dintr-un alt Stat-membru; el manifestă faţă de acesta un comportament colegial şi loial.
Cooperarea dintre avocaţii din State-membre diferite
Este de datoria oricărui avocat căruia i se adresează unui confrate dintr-un alt Stat-membru să se abţină să accepte o cauză pentru care nu are competenţa necesară; într-o astfel de situaţie, el trebuie să îşi ajute confratele să intre în contact cu un avocat care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut. Atunci când avocaţii din două State-membre diferite lucrează împreună, amândoi au datoria de a ţine cont de diferenţele care pot exista între sistemele lor legislative, barourile lor, competenţele şi obligaţiile lor profesionale.
Corespondenţa transmisă între avocaţi
Avocatul, care adresează unui confrate dintr-un alt Stat-membru o comunicare căreia doreşte să i se confere un caracter "confidenţial" sau "without prejudice", va trebui să precizeze în clar acest lucru încă din momentul expedierii respectivei comunicări. În cazul în
"picat" la examen barou
Pilu
Buna seara,
Incep a scrie cu putine sperente ca cineva ar putea avea rabdare si timp sa ma ajute, desi asta ar insemna mult pentru mine, dar stiu ca stiu ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
jamesdean, utilizator
Pilu 
nicoleta_elena