Despre succesiune in caz de bigamie

da,eu cred cu tarie ca toate aceste fapte au fost facute de catre tatal meu in cunostinta de cauza,pentru ca la recursul mamei au fost de fata amandoi,reclamant si parata si in sala de judecata ,noi,cei doi copii minori,la data respectiva eu aveam deja 10 ani,iar fratele meu 12! am auzit cu urechile mele cand tatal meu a recunoscut doamnei judecator ca se afla in concubinaj cu o femeie care este aceeasi persoana cu care sa si casatorit de altfel in '87 facand uz de hartia care i-a convenit...deci,"sotia supravietuitoare" nu poate sa zica ca s-a casatorit cu al meu tata in necunostinta de cauza...nu poate fi considerata nevinovata si ca atare sa primeasca statut de victima...Doamna avocat ,luni la prima ora va solicita un extras de la starea civila de urgenta si vom vedea daca nu cumva a mai avut loc un alt proces de divort ulterior pe care sa il fi castigat tata prin neprezentarea mamei mele si la dosar sa fi ajuns din greseala prima hotarare de divort...Apoi,vom vedea care este urmatorul pas...

Bine v-am regăsit, după 6 ani.
Vad că am răspuns și eu pe speța aceasta cu 6 ani în urmă.

Și la fel ca și avocatul dvs., spuneam atunci că asemena situații am întălnit doar in tratate de drept, dar nu și în viață.

Să înțeleg că în tot acest interval de timp, dvs., copii, nu ați făcut nimic într-u declararea nulității celei de-a doua căsătorii!? Doar ați așteptat ca soția supraviețuitoare sa vă cheme in judecată pentru partaj? :-/

În 2010 spuneați așa:
leila memet a scris:

...daca doamna are drepturi, sa si le castige...

Câtă vreme NU s-a pronunțat nulitatea acelei căsătorii, căsătoria există valabil și NIMENI altcineva, în afară de o INSTANȚĂ de judecată nu poate grăi altfel/nu poate fi de altă părere. Altminteri oricine ar putea vocifera oricând, sprijinit de orice gard, despre căsătoria oricui, punându-i în discuție valabilitatea după cum i se năzare.

Altfel spus, soția ARE drepturi (fiindcă la data decesului tatalui dvs. ea avea un certificat de căsătorie și era vie și neîngropată)
Dacă voiați să NU le MAI fi avut, atunci ar fi fost necesar ca DVS. (copii defunctului) să solicitați nulitatea acelei căsătorii. Ea nu avea ce să câștige, ea avea doar ce să piardă în eventualitatea în care ați fi putut dovedi dvs. ceea ce afirmați.

Odată că era necesară o acțiune privind nulitatea acestei căsătoriei, și pe de altă parte,
nu-i destul să fie declarată nulă căsătoria pentru ca ea să nu mai aibă drepturi.
Soțul supraviețuitor dintr-o căsătorie declarată nulă ARE/păstreză drepturi de moștenire DACĂ a fost de bună credință la data încheierii căsătoriei.

Atăt fostul Cod al Familiei, cât și actualul Cod Civil spun același lucru:

Art. 23 din fostul Cod al familiei. - Soţul care a fost de bună-credinţă la încheierea căsătoriei, declarată nulă sau anulată, păstrează, până la data când hotărârea instanţei judecătoreşti rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă.

Art 304 din NCC - Soţul de bună-credinţă la încheierea unei căsătorii, declarată nulă sau anulată, păstrează, până la data când hotărârea judecătorească rămâne definitivă, situaţia unui soţ dintr-o căsătorie valabilă.

Și cum data decesului tatălui dvs. este înainte de o hotarâre de nulitate (pe care se pare că că nici n-ați solicitat-o încă) totul se joacă pe ...buna credință. O fi fost sau n-o fi fost. Și cu cât trece mai mult timp, cu atât e mai greu de dovedit ce se zice că ar fi știut - atenție - la momentul încheirii căsătorie = 14 feb. 1987. Ceea ce a aflat după acest moment nu are nicio împortanță.

Și să știți că nu degaba v-am întrebat într-una din postările mele din anul 2010 dacă ați copiat exact dispozitivul hotărârii. Fiindcă de acolo lipșeste un cuvând care cântărește al naibii de greu în favoarea celui ce vrea să facă pe necunoscătorul. (adică în favoarea bunei lui credințe).

Și asta ce vrea să însemne, mai exact?
leila memet a scris:

...ne-a dat in judecata dupa dezbaterea succesiunii fiindca la partaj nu am fost de acord toate părțile...

Pentru mine, „după dezbaterea succesiunii” înseamnă după elibererea certificatului de moștenitor. (actul final al dezbaterii succesorale).
Asta ați vrut să spuneți? Că s-a eliberat cumva certificat de moștenitor după tatal dvs., și nu v-ați mai înțeles DOAR asupra partajului? Sau ați început „gălăgia” de mai devreme și notarul v-a trimis în înstanță înainte de a fi eliberat vreun certificat?

Sunt curioasă, fiindcă în funcție asta, ori vă agitați degeaba, ori ...poate că nu (cu jumătate de gură).
Poate sunt eu cam pesimistă, dar o definiție a pesimistului este: un optimist bine informat.

Cred ca ce vor sa zica domnii/doamnele avocati prin "am intalnit doar prin carti" vrea sa insemne ca in realitate instantele nu ofera sentinte DEFINITIVE in privinta divortului. Dupa comunism dar si inainte cred ca nu e moral ca cineva sa tina casatorit pe altcineva impotriva vointei lui. Nici faptul ca tatal vostru a facut trei copiii cu o femeie si apoi v-a parasit nu e moral. Insa una nu o absolva pe cealalta. Avand in vedere ca ambii dvs parinti au decedat nu aveti cum sa stiti si nici cum sa probati daca nu cumva mama dvs a primit o sulta pentru proprietatea despre care dvs spuneti ca tatal a castigat-o in timpul casatoriei cu mama dvs. Prin "castigat-o" va referiti in urma unui proces sau va referiti ca a dobandit-o? Daca va referiti la dobandire, mai sunt o serie de amanunte care ar fi interesante pentru caz, ca de ex: cum a dobandit-o? De la intreprindere ca si locuinta de serviciu urmand ca dupa '89 sa plateaca locuinta in rate? Adica dupa separarea in fapt de mama dvs.? A dobandint-o platind
integral inainte de '83? A dobandit-o ca urmare a unei succesiuni din partea familiei lui? Daca mama dvs nu a cerut sulta pt acel imobil, pretentia s-a prescris. Etc... sunt o groaza de posibilitati care trebuiesc DOVEDITE pentru a contesta acel 1/4 din prima proprietate pentru care va luptati. Iar valoarea acelui 1/4 sa fie mult mai mica decat cheltuiala cu procesele. Banuiesc ca la imparteala celei de a doua proprietati nu ridicati obiectii, nu? (Adica nici n-ar fi moral si zic asta pentru ca dansa, daca era de rea credinta, putea sa aibe grija sa va inlature de la mostenire cand tatal dvs inca se afla in viata)

GabrielaC81 a scris:

Cred ca ce vor sa zica domnii/doamnele avocati prin "am intalnit doar prin carti" vrea sa insemne ca ...

Doamnă, să știți că eu sunt ...vie. :)
ȘI dacă vreți să aflați ce-am gândit la vremea când am scris, puteți să mă întrebați.
Altfel, expresia aceasta - ce-a vrut să zică autorul - îmi cam dă fiori :) (o foloseam la orele de limba română, când autorul era nițel cam mort ca să-l mai putem întreba ce-o fi vrut să zică).

Cărțile noastre de drept descriu o situație posibilă (pe care EU nu am întâlnit-o în practică, dar ea este posibilă) și anume situația în care DOUĂ persoane (doi soți sau două soții ale aceleași persoane decedate) să împartă cotă cuvenită soțului supraviețuitor (care ar trebui să fie numai unul, intr-o tară ca a noastră care nu practică poligamia).

Da, da, exact așa. Deși pare dintr-o telenovelă cu buget redus, situația este din viață.

Imaginați-vă că undeva (de-a dreapta globului pământesc ori mai pe aproape) X se casatorește cu Y. Si apoi același X se căsătorește și cu Z, ba mai fac și copii, fără ca Z să aibă habar că mai există undeva o căsătorie nedesfăcută încă.

Ce vină ar avea acești copii cărora nu le-a cerut nimeni părerea când au fost aduși pe lume!?!

Ei bine, plecând de la necesitatea protecției acestor copii, au fost reglementate efectele nulitătii căsătoriei în asemenea cazuri.
Legea protejează, pe de o parte, acești copii, (Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect în privința copiilor, ei păstrează situația de copii din căsătorie) și, pe de altă parte, mai protejează, o vreme, și pe soțul de bună credință (până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de declararea a nulității).

Ce înseamnă buna credință? E destul ca soțul (Z în exemplul meu) să nu fi știut or să nu se poată dovedi că ar fi știut.

Și atunci, pe speța de mai sus este destul ca soția supravietuitoare să fi fost (pe bune) ori să fi jucat la vremea cand trebuia (la momentul căsătoriei) rolul de ...frumoasă făcută grămadă.

Și culmea, asemenea rol e greu de jucat în film sau pe scenă (turbează regizorul la orice privire inteligentă a actorului) dar în viața ...

romascanu a scris:

Ei bine, plecând de la necesitatea protecției acestor copii, au fost reglementate efectele nulitătii căsătoriei în asemenea cazuri.
Legea protejează, pe de o parte, acești copii, (Nulitatea căsătoriei nu are niciun efect în privința copiilor, ei păstrează situația de copii din căsătorie)


Eu sa ma impuscati nu-mi dau seama care este diferenta intre "situatia de copil din casatorie" si "situatia de copil din afara casatoriei", ce avantaj au primii comparativ cu ultimii de a trebuit sa fie protejati prin lege?