ruxxandra a scris:
un mic rezumat la obligatiile plurale? :(( multumesc! :*
Vezi că este vorba despre obligaţiile solidare, nu plurale.
Într-adevăr, obligaţiile solidare sunt obligaţii plurale, dar nu trebuie să faci confuzia.
Iată subiectul pregătit de mine.
73.OMigatiile solidare
Obliga|ia plurals solidary (solidaritatea) este acea obligap'e en subiecte multiple in cadrul cSreia fiecare creditor solidar poate cere debitonilui intreaga daton'e sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrals a prestap'ei datorate de top creditorului.
Obligap'ile solidare sunt reglementate de art. 1O34 -1056 Cod civil si fac parte din categorii obligafitlor indivizibile.
Solidaritatea poate fi de douS feluri:
1. sojidaritate activS, atunci cand exists doi sau mai mul(i creditori;
2. solidaritate pasiva. atunci cand exista doi sau mai multi debitori. Solidaritatta activf
Potywit art 1034 Cod civil „ obligatia este solidara intre mai mulfi creditori, cand litlul creantei da anume drept fiecSruia din ei a cere plata in tot a creantei si cand plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor."
Din definipa prezentati rezulta ca in cazul solidaritapi active, existand mai mul{i creditori, fiecare dintre ei este indreptapt sa ceara debitonilui comun plata intregii datorii, iar pi in plata efectuata nuniai unuia dintre creditori, debitorul comun este liberal de datorie fajg de top' creditorii sSi solidari.
In sistemul Codului civil nu este reglementala solidaritatea activa, ceea ce inseamna ca solidaritatea activS i$i are izvorul in convcntia partilor sau in testament.
In raporturile dintre creditorii sohdari $i debitorul comun, obligapa solidara produce urmatoarele efecte:
1. fiecare creditor adre dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrals a creantei, iar plata facutS unuia din creditori libereaza pe debitor (art. 1034 Cod civil),
2. cat timp debitorul nu a fost chemat in judecata de un creditor solidar, debitorul poate plati oriciiruia din creditorii solidari (art. 1035 alin. 1 Cod civil);
3. daca debitorul a fost chemat in judecata de un creditor solidar,
debitorul nu poate lace plata decat acestuia; _ 4. remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe
debitor numai pentru parfea acestui creditor (art. i 035 Cod civil |. tn raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare sunl guvernate de principiul inscris in art. 1038 Cod civil, potrivit caruia „ creditorul solidar reprezinta pe ceiialp cocreditori, in toate actele care pot avea de efect conservarea creantei."
Aceasta inseamnS ca fiecare creditor solidar nu este titularul crcanfei in integralitatea ei, ci numai peotru partea care-i apaitine, iar incasarea creanjei in totalitate este posibila in virtutea reprezentarii celorlalp' creditori.
Din aplicarea acestui pnncipiu rezulta urmStoarele efecte:
1. oricare dintre creditorii solidari ai aceleiasi crcante poate si ccarS plata integrala a datoriei si sS dea chitanfS liberatorie debitonilui (art. 1034 Cod civil);
2. daca debitorul a fost pus in mtarziere de catre oricare dintre creditori, efectele punerii tn intarziere profita tuturor creditorilor solidari;
3. intreruperea prescripfiei facuta de unul dintre creditori profits tuturor (art. 1036 Cod civil);
4. daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlaHi creditori;
5. mi siugur creditor nu poate face acte de dispozi(ie - novajie, reniitere de datorie, dare in plats - cu privire la intreaga creaji{a tan) consimfamantul celorlalfi creditori;
6. hotararca judccatorcascS ob|inuta dc un creditor profita si cclorlal|i
creditori, in masura in care este favorabila creditorului urmaritor. Solidarttalea pasivu
Potrivit art. 1039 Cod civil, „ obligafia este solidara din partea debitorilor cand tofi s-au obligat la acelasi lucru, astfel c^ fiecare poate fi constrans pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilal(i catrc creditor."
Din deiinitia legala a solidaritSfii pasive (intre debitori) rezulta cS obligatia solidara pasivS este acea obligate cu mai multi debitori care da dreptul creditorului sA ceara oricarui codebitor executarea integrals a prestatiei care formeazd obiectul obligafiei.
AceastS forms de obliga|ie plurala este reglementatS in art. 1039 - 1056 Cod civil, iar izvorul sau este voinja partilor si legea.
Reprezentand o exceppe de la regula divi/ibililajii creantei, obligatia solidari, in materie civila, nu se prezuma, ci trebuie sS fie stipulate expres, conform art. 1041 ("nd civil
Codul civil reglementeaza umiatoarcle cazuri de solidaritate pasiva:
1. cei care au cauzat, in comun, prin fapta lor ilicitS, un prejudiciu. raspund solidar fa|a de victim^;
2. mandantii, care au acelasi mandatar, sunt Jinuji sa raspunda «>hdar pentru toate efectele mandatului;
3. executorii testamentari ai aceleiasi succesium sunt soitdar responsabili pentru bunurile mobile incredinjate;
4. antreprenorul $i arhitectul raspund solidar pentru daramarea construcfiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care construcjia este situata,; cu aplicarea in mod corespunzStor a dispozipilor art. 3 si 11 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prcscripfia extinctiva. Solidaritatea pasiva produce douS categorii de efecte:
raporturile dintre creditor si debitorii solidari; raporturile dintre codebitori.
Fn raporfitrite dintre creditor $i dehitorii solidary efectul principal al solidaritatii pasive este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria in intregime, ceea ce implica dreptul creditorului a de a urmSri fiecare debitor pentru prestatia care formeaza obiectul obligafiei.
Plata facuta de debitorul solidar libereaza pe toji debitorii la(a de creditorul comun (art. 1039 Cod civil).
in cadrul acestor raportuii, solidaritatea pasiva produce si urmatoarele efecte secundare:
• punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fa{3 de top: eodebitorii solidari (art. 1044 Cod civil);
• pierirea lucrului care formeaza obiectul preslajiei, din culpa unuia dintre debitori angajeazS raspunderea tuturor codebitorilor (art. 1044 alin. 3 Cod civil);
•nit- intreruperea prescripjiei extinctive fa{8 de unul dintre codebitori are efect fa(S de toti eodebitorii solidari (art. 1045 Cod civil);
• curgerea de dobanzi facuta de creditor impotriva unuia dintre debitori are ca efect curgerea dobanzilor fata de tofi eodebitorii solidari ( art. 1046 Cod civil).
Potrivit art. 1047 alin. 1 Cod civil, codebitorul solidar impotriva caruia creditorul a inlentat acfiune poate sa opuna acestuia exceptii coniune. care profits tuturor debitorilor solidari, precum si exceppi personate, care ii profita numai lui. Excepfiile comune sunt urmStoarele:
1. cauzele de nulitate relativS si nulitate absoluta;
2. modalitSfile comune tuturor acordurilor de vointa ( de exemplu, toji debitorii s-au obligat sub conditie suspensive s.i invocS neindeplinirea acesteia);
3. cauzele de stmgere a obligatiei.
Excepfiile personate, care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si ii profits numai celui care le-a invocat, sunt urmatoarele:
1. modalitatile (termen sau condijie) consimtite numai in raport cu un debitor solidar;
2. existenfa unei cauze de nulitate relativa numai in raport cu un debitor
solidar.
In raporturile dintre eodebitorii solidari, solidaritatea pasivS produce urmatoarele efecte:
• efectul principal consta in faptul ca ori de cate ori numai unul dintre debitori plateste intreaga datorie, prestatia executata de imparte de plin drept si trebuie suportatS de fiecare debitor;
• debitorul care a plstit se va intoarce impotriva celorlalp solicitand restiruirea parpi lor de datorie;
• de regula, plata se Smparte in mod egal intre debitori. Solidaritatea pasiva inceteaza prin urmatoarele moduli:
1. decesul unuia dintre eodebitorii solidari, caz in care datoria se divide intre mostenitori proportional cu partea de mostenire primitS;
2. renuntarea la solidaritate.
avocatnet.ro explicăm legislația
Roxana Roxana, Consilier juridic
dorians, utilizator
dalela23