zaharia65_2 a scris:
Este evident ca mostenitorii cu vocatie succesorala omisi in mod intentionat si cu rea-credinta din declaratiile date de comostenitorii care au cerut dezbaterea mostenirii, sunt vatamati in drepturile lor prin chiar declaratia dolosiva si falsa facuta de comostenitorii ce profita in acest fel si de partea lor de mostenire, iar relevant poate fi numai termenul în care mostenitorii exclusi in acest mod ar fi trebuit sa ceara si ei dezbaterea succesiunii. De aceea nu sunt de acord cu lipsa vatamarii invocate de colega mea av.v, mai ales ca renuntarea la succesiune trebuie sa fie explicita!. Mai mult, nepotii, ca mostenitori sezinari, "sunt posesori de drept ai succesiunii, din momentul mortii defunctului"/ art.653 C.civ.. De aceea va sfatuiesc sa revedeti sfatul meu initial si al colegilor mei si sa angajati un avocat pentru rezolvarea problemei.
Succes!
1. Dovada vocatiei succesorale generale nu echivalează cu dovada acceptării mostenirii!
Pentru ca un mostenitor, chiar sezinar, sa poata pretinde drepturi succesorale, nu este suficienta legatura de rudenie care ii confera doar vocatie succesorala, ci si acceptarea succesiunii in termenul legal de 6 luni.
Art. 700 din Codul civil, care prevede ca dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, nu face nici o distinctie dupa cum mostenitorii sunt sezinari sau nesezinari.
Descendentul sau ascendentul se bucura deci de sezina numai daca a acceptat succesiunea, în termenul prevazut de art. 700 din Codul civil si în modalitatile prevazute de art. 689 din Codul civil.
Intre sezina si mecanismul de transmisiune al succesiunii nu se poate face nici o legatura, sezina nefiind susceptibila de a avea înrâurire asupra modalitatilor de acceptare sau renuntare la succesiune.
Sectia civila a Curtii Supreme de Justitie, decizia nr.5787 din data de 19 decembrie 2001; Publicata în SET nr. 2/2001 al C.S.J.
2. Renuntarea la mostenire si neacceptarea mostenirii sunt doua institutii diferite. A fi considerat strain de mostenire prin neacceptare presupune ca nu ai avut niciodata vreun drept cu privire la mostenirea respectiva si, pe cale de consecinta, nu poti fi vatamat intr-un drept pe care nu-l ai si nu l-ai avut niciodata!
Ca urmare a neacceptarii mostenirii in termenul legal se pierde retroactiv orice drept in legatura cu mostenirea, astfel incat nici un drept al mostenitorului sezinar, in speta, nu a fost incalcat sau fraudat prin eliberarea certificatului de mostenitor.
Prin urmare, fraudarea legii – prin declaratiile autentice date de catre surorile defunctului in sensul ca nu mai exista si alti mostenitori, declaratii ce ar fi dus la nerespectarea drepturilor succesorale ale nepotilor defunctului – nu poate fi retinuta in speta in discutie.
3. Legea nu instituie un termen in care mostenitorii sa trebuiasca sa solicite dezbaterea succesiunii; o pot face si dupa 10 ani, daca asa considera ei.
4. In conditiile neacceptarii, lipseste calitatea procesuala activa pentru a solicita anularea certificatului de mostenitor.
5. Este doar o discutie de principiu; este posibil ca nepotii defunctului sa fi acceptat succesiunea in termenul prevazut de lege - nu s-a facut aceasta precizare!
Cu respect,
av.v.