act de donatie sau act de vanzare-cumparare

Clauza de uzufruct poate fi inclusă sau nu. Dacă este inclusă, taxele se vor reduce cu 20%, dacă nu, taxele se percep integral.;)

Cora, imi place punctul de vedere exprimat de tine, dar mi se pare prea frumos ca sa fie adevarat.

Art 30 C. fam dispune ca bunurile dobandite de oricare din soti sunt - de la data dobandirii lor - bunuri comune ale sotilor, iar art 31 determina limitativ categoriile de bunuri proprii ale fiecarui sot (iar bunurile dobandite prin contract de intretinere nu se gasesc printre ele).

Contractul de intretinere este un contract translativ de proprietate. Proprietatea se dobandeste la momentul inchierii contractului (in tmpul casatoriei in speta) deoarece in cazul contractului de intretinere transferul dreptului de proprietate de la creditorul intretinerii la debitor se produce uno ictu, nu succesiv (pe masura prestarii intretinerii).

Ca atare, avem un bun dobandit in timpul casatoriei care face parte din comunitatea de bunuri. Bunul devine comun in temeiul regulii comunitatii de bunuri, iar acesta intrare in comunitate nu poate fi inlaturata prin declaratia sotului.

De acord. In plus, pentru a intretine o persoana e nevoie de bani si daca ei nu sunt proprii, atunci intretinerea se presteaza din veniturile comune... Cam asa ceva vad eu.
Nu conteaza care se duce cu plasa de alimente... Sau nu conteaza exclusiv, mai bine zis.
In continuare cred ca astfel de conventie e nula de drept, conform Codului familiei:
Art. 30. - Bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor.
Orice convenţie contrară este nulă.
Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
Asa incat, sotul va cere, la partaj, cota sa in temeiul legii si, daca vrea sa dovedeasca un lucru contrar, sotia va trebui sa faca acest lucru. Anume ca prestatia de intretinere e proprie, din resurse proprii, si ar trebui sa rastoarne prin probe o prezumtie care se bucura de o larga aplicare practica in jurisprudenta.
Depinde si de multe alte amanunte. Consider ca abia la partaj s-ar putea demonstra, eventual, ca bunul e propriu.
De exemplu, sotul are venituri de 1000 de lei, sotia de 10 lei... de unde s-a prestat intretinerea?

E cam greu spre nu-se-poate acest lucru... si in niciun caz nu vad cum se poate asigura de acum doamna de acest lucru. Incearca ocolirea a doua dispozitii legale prin acest act, una referitoare la prezumtia de bunuri comune, alta referitoare la rezerva succesorala. E cam... ilegala chestiunea.

Nu stiu daac m-am facut inteleasa... Nu ca nu sustin demersul doamnei, doar ca nu vad sa se poata asa de usor. Exista un risc al fiecarui act incheiat si in acest caz e chiar mare.

Contractul de întreţinere, în acest caz, este un contract intuituu personae, în considerarea persoanei gratificate, astfel că bunul imobil dobândit va fi bun propriu al soţiei - fiica întreţinuţilor - pentru a se respecta voinţa înstrăinătorilor, cu atât mai mult cu cât din act rezultă fără dubiu că întreţinuţii nu au înţeles, iar soţul întreţinătoarei a fost de acord, ca acest avantaj să nu se răsfrângă şi asupra soţului - ginerele lor.
Tot aşa, bunul cumpărat de unul dintre soţi de la părinţii săi, cu rezerva dreptului de uzufruct, este bun propriu şi nu comun, chiar dacă a fost cumpărat în timpul căsătoriei soţilor. Prin aceasta se răstoarnă prezumţia legală a comunităţii de bunuri.
În practică, s-a decis că bunul primit prin legat în schimbul îngrijirii testatorului, este propriu al soţului legatar, astfel că, în mod similar, bunul dobândit printr-o donaţie cu sarcina îngrijirii donatorului este bun propriu al soţului donatar.
Acesta este raţionamentul meu şi al altora, frumos sau nu... ;)

Eu nu cunosc in ce baza, in cazul aratat de tine, se rastoarna aceasta prezumtie. Daca se dovedeste plata pretului, atunci ramane contract de vanzare si e comun, fie ca e cu rezerva de uzufruct sau nu. Daca se dovedeste insa ca nu s-a platit pretul si contractul e autentic, atunci e donatie, adica o gratificare si e bun propriu in masura in care nu sunt trecuti ambii soti in contract sau reiese clar ca gratificarea este destinata numai unuia dintre soti.

In ceea ce priveste contractul de intretinere, acesta este un contract aleatoriu si nu o gratificare. Spre deosebire de legat care, ca orice bun mostenit, e bun propriu, aici avem insa text de lege.

Nu e vorba ca e frumos sau nu, e vorba ca nu vad baza legala.