Divort cu minori

Domnilor inca eu nu am gasit in lege sa se spuna ca de regula copii minori obligatoriul sa fie incredintati mamelor. In lege spune clar acolo unde interesele minorului sunt mai bine conturate. Indiferent daca este mama sau tata. In totdeauna instanta urmareste drepturile minorului si nu a rezolva interesul pe care parintele il urmareste prin asi adjudeca custodia minorului.
Eu ca bunic, am obtinut in Curtea de Apel X , pentru ca neputul meu sa-i fie incredintat fiului meu adica tatalui,(acum este in cl. a -IX-a).
Eu am sa va zic ca am citit intr-o carte despre un proces de custodie (unui minor baiat) din Regatul Unit al Marii Britaniei care a durat 25 de ani. Si, dosarul la solutionat chiar minorul care ajunsesera magistrat. Dar el era fiul fostului magistrat din cabinetul respectiv care ajunsesera lord in camera lorzilor (deputatilor). Dece a durat 25 de ani custodia respectiva; Tatal minorului era avocat, si din casatorie a rezultat baiatul (minorul) de profesie era avocat, si din anumite motive a survenit separatia in fapt si apoi divortul. Dar in lege era stipulat "copii minori in caz de divort se incredinteaza parintelui care la nascut". Si cum un barbat nu va naste niciodata in mod inevitabil copii se incredinteaza numai mamelor. Avocatul a facut insa fel incat s-a putut lasa dosarul fara solutionare. Intre timp a ajuns magistrat tocmai in cabinetul unde era dosarul lui, dosar pe care la dosit si mai tare, Au trecut anii si fiul lui a cresut in compania unei mamici vitrege si nici nu stia ca nu este mama lui biologica, ca profesie a ajuns magistrat tocmai in cabinetul unde fusese tatal lui. Cand a facut ceva ordine prin cabinet da peste acel dosar vechi, Studiindu-l constata ca este vorba despre el in dosarul respectiv. Cere audienta la cabinetul tatalui care era lord in camera lorzilor, si, il intreaba ce este cu acel dosar. Unde taicasul (lordul) ii explica situatia ca mama care la crescut nu este mama lui biologica. Si ca orice individ a dorit sa-si cunoasca mama biologica. Lordul la dus la periferia Londrei unde locuia mama lui precum boschetarii la noi"" nu doresc sa mai contonuui ce discutii au existat.... Doar s-a cerut schimbarea textului de lege .." incredintarea copiilor minori parintelui care are cele mai bune conditii de intretinere, educare si crestere a minorilor..". Text care sta si la baza legislatiei noastre Codul Familiei, Legea Nr.272/2004 si, alte acte normative.
Cei care se cramponeaza, sau sustin ca afectiune o pot da numai mamele copiilor se inseala... ["exista o scurta dispozitiie ce trebuie respectata atat de barbati cat si de femei; "" egalitatea in drepturi a femei cu barbatul"""]
Sper ca comentariul meu sa nu fi suparat pe moderatori, sau pe alti parteneri de pe forum, Va multumesc de intelegere.:(=D>

Buna seara ,
e normal sa se urmareasca interesele minorului si ca daca ii e mai "bine"la tata atunci cu tata sa stea . Dar ce te faci cand tata inseala mama cu nasa de cununie si de botez a copilului, apoi paraseste domiciliul si se muta impreuna cu nasa si copilula cesteia ; apoi dupa 3 luni o lasa gravida si se naste un copil . Minorul ramane cu mama dupa divort iar acum tatal vrea custodia copilului pe motiv ca mama nu are sot actual (implicit nici familie) , desi se ocupa singura de cresterea minorului , tatal neplatind nici un leu pentru cresterea copilului desi a fost stabilita prin sentinta; pe motiv ca acum are un fratior minorul , desi minorul petrece timp ciu tatal conform programului de vizitare , deci sta cu fratiorul cel nou aparut pe front .
Ce parere aveti de tata ? Credeti ca daca are casa si salar ii ofera conditii "bune"minorului pentru care solicita custodia , desi initial a abandonat familia si nici nu a contribuit pana acum cu nici un leu la crestere ; ba mai mult, a fost agresiv cu mama in timp ce copilul era de fata iar mama apoi si-a scos certificat medico-legal ? Credeti ca ii va fi bine langa tata ?
Ce parere aveti de mama? Credeti ca daca sta in chirie si are salar si se ocupa de creseterea minorului care i-a fost incredintat educandu-l, ducandu-l la alte activitati extra-gradinita, ducandu-l in vacante la mare, la munte , ingijindu-l, aratandu-i dragoste si de care este afectionat , ducandu-l la medic cand e racit, preocupandu-se..ca o mama, pur si simplu , credeti ca ii e bine langa mama ?

Nu credeti ca acel copil e oricum cu sufletul sfasiat in doua ? Oare ce exemplu moral si ce model de viata e tata care a inselat-o pe mama cu nasa ?
Oare unde ii e mai bine ?


Nu contest grija tatilor dar acceptati sau nu acceptati , in subconstient copilul e legat de mama , mai mult, de mama a fost legat cu cordonul ombilical si de la mama a supt 9 luni de zile , si mama transpira noaptea de griji cand are febra 39 , nu l-am vazut pe tata sa nu sforaie de grija micutului , ca doar el mergea la munca, mama il ingrijea pe cel mic . Mama ii freca piureuri si facea scamatorii sa mamance , nu tatal, ca el nu e cu bucataria .

Oare cum decide un judecator unde ii e mai bine ? Pe baza faptului ca sa nu existe discriminare intre parinti ?

Din pacate, sunt situatii in care judecatorii judeca stramb. Ori nu ajung sa "simta"adevarul, ori altele sunt motivele care-i influenteaza intr-un fel sau altul.
Sa dea Domnul ca judecata sa fie dreapta si in cazul Dvs, dar si in cazul meu...

Situatia pe care o prezentati; poate fi considerata un caz "particular", eu nu cred ca toti tatii isi abandoneaza obligatiile si drepturile privind copii minori si chiar cand devin majori. Parintii sunt parinti pentru copii pana trec in nefiinta. Asa ca cazul este o particularitate, ca expresia "padure fara uscatura nu exista''. Eu ca practician profesionist al artelor plastice (portretist), am studiat de o viata psihologia, si lucrurile nu stau chiar asa, nu trebuie facuta nici o discriminare intre cei doi parinti, acum nu trebuie sa aplicam expresia "pentru un paduche sa aruncam cojocul pe foc". Deci; pentru un tata sau o mama care isi neglijeaza obligatiile ce le revin prin, lege fata de copii minori, sau fostii parteneri de viata, sa generalizam.
Legiitorul are obligatia sa stabileasca unde copii minori au conditiile cele mai bune si propice pentru dezvoltarea armoniasa, intretinerea si educarea copiilor minori. Nu trebuie niciodata un parinte care nu poate satisface aceste cerinte sa se erijeze in a solicita custodia copilului, pentru asi rezolva strict interesele sale prin acea custodie. Pe aceasta tema sunt foarte multe de comentat, eu m-am redus doar sa generalizez subiectul propus. Din practica mea am intalnit cazuri intre cazuri. Cand mama solicita custodia doar pentru orgoliul sau (vezi cazul Columbeanu) sau pentru pensia de intretinere ce ii este acordata in folosul minorului deasemeni si in unele cazuri atribuirea locuintei si, nu pentru ai oferi ceva in plus copilului fata de tata; ca o paranteza se poate observa ca de fapt se urmareste avantajele pe care le poate obtine strict personal in urma custodiei. De altfel exista si retorica, poate fi si viceversa, dor sunt cazuri extrem de rare, chiar nu am intalnit ca un tata sa solicite custodia copilului din orgoliul sau pentru pensia alimentara a minorului, sau alte avantaje ascunse pentru persoana sa.
Am aratat aceste aspecte pe scurt si argumentate din experenta pe care o am si in acest domeniul ....:O

Va multumesc de raspunsul acordat si credetima ca eu nu imi doresc custodia copilului din orgoliu ci numai spre binele acestuia.