Inlesnirea sau determinarea sinuciderii

in ziare sa scriu multe prostii. e fals, nu e posibil. de unde stiti ca nu au fost probe in dosar din care sa rezulte ca el ii inducea aceasta idee, inclusiv a ajutat-o sa urce e pervaz daca nu o fi si impins-o.

am citit mesajele dvs de-a lungul timpului de cand sunteti inscris pe site si vad ca va preocupa tare mult subiectul sinuciderii.
aceasta este o curiozitate de-a dvs sau va bate vreun gand???

:stunned:

Credeti ca presa i-a luat lui interviu?:)
Au luat datele din dosar.

In practica, s-a retinut determinarea sau inlesnirea sinuciderii si in urma aplicarii timp de un an a unor corectii corporale, in urma carora persoana respectiva nu a mai suportat regimul si s-a sinucis.
Sau prezentarea de filmulete pe internet cu diverse modalitati de sinucidere, de unde se pot procura medicamente, instrumente etc.
Ideea e ca hotararea de a se sinucide trebuie sa apartina victimei, altfel e omor sau alta infractiune contra vietii.

Nu e instigare, pt ca sinuciderea nu e o infractiune.

Nu nu am nici un gand... :) doar ca ma gandeam ca ar fi aberant sa pedepsesti pe cineva ca altcineva s-a sinucis din vina actiunilor lui(daca astea nu implica sa-l indemni si sa-l ajuti).

Am citit si eu cazul la care faceti referire.Daca lucrurile stau asa cum le-a prezentat condamnatul, normal n-ar fi vorba despre nicio infractiune.Insa in final mai mult, i s-a schimbat si incadrarea juridica in omor, de aceea a primit 15 ani.
Nu cred ca fara niste probe solide s-ar fi ajuns la o asemenea incadrare.
De fapt, conform definitiei art. 179, ar consta in actiunea de a convinge victima care luase deja o asemenea decizie, in a-i intari decizia si chiar a-i oferi ajutor .
Din ce inteleg eu trebuie sa existe o actiune , de determinate sau inlesnire si nu o inactiune, iar faptul ca acel condamnat nu a facut nimic sa o opreasca, in conditiile in care nu se afla langa ea...mi se pare absurd.
Sigur ca este condamnabil un comportament insensibil fata de o persoana care sufera, ca e necesar mult tact si rabdare si nu o rupere brusca a relatiei, mai ales cand stiti ca exista o predispozitie spre asemenea acte a persoanei.
Insa , a va vedea de viata, dupa ce v-ati asigurat ca persoana aceea este bine, nu va poate ,in opinia mea, face culpabil.

Infractiunea implica o actiune de determinare sau de inlesnire a sinuciderii unei pers. Determinarea consta in indemnarea si convingerea unei persoane de a se sinucide. Ea nu trebuie confundata cu constrangerea la sinucidere, care constituie un omor comis prin intermediul victimei (presupun ca acesta a fost si cazul celui condamnat la 15 ani pt sinuciderea sotiei).
Determinarea se caracterizeaza prin aceea ca cel care determina are initiativa ideii de sinucidere, pe care o lanseaza sau sugereaza, indemnand, convingand sau facand ca cel determinat sa ia pe baza acestei determinari, hotararea de a se sinucide. In schimb, constrangerea se caracterizeaza, prin aceea ca victima este silita sa se sinucida, fara nicio posibilitate de a decide singura asupra acelui fapt.
A savarsit aceasta infractiune, inculpatul, casatorit, care a avut fata de sotia sa o comportare total necorespunzatoare, lovind-o si amenintand-o in repetate randuri, iar intr-una din zile a silit-o sa doarma intr-o camera neamanajata, fara pat si fara ferestre, in urma acestor tratamente victima nu a mai suportat si s-a sinucis.
Per a contrario nu a savarsit aceasta infractiune tatal care i-a interzis fetei sale sa iasa in discoteca satului cu prietenul ei si aceasta nu l-a ascultat. Cand a venit acasa, tatal i-a taiat parul foarte lung(drept pedeapsa) la care aceasta tinea foarte mult si adolescenta de 14 ani s-a sinucis din aceasta cauza.