Functionarea ca traducator dupa obtinerea Autorizatiei de la Ministerul Justitiei

:)
Multumesc pentru urari si sfaturi.
Voi tine minte, desi cam in toate domeniile intalnim specimene de genul ....
Daniela Ciobeica

Am găsit întâmplător discuţia asta şi sunt surprins de o afirmaţie:

Andreea Lisievici a scris:

Nu numai ca nu e obligatorie, e chiar contraindicata. Registrul comertului este destinat evidentei comerciantilor, or potrivit codului comercial cei care isi ofera cunostintele (avocati, notari, traducatori, medici - toti neorganizati sub forma unei SC) NU sunt comercianti. Sunt persoane fizice autorizate, e drept, dar un fel de persoane "speciale"

Mă miră confuzia asta. persoanele fizice autorizate sunt comercianţi.

Cel puţin aşa spun nişte texte:

Codul comercial
[ link extern ]
Articolul 7

Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, având comertul ca o profesie obisnuitã, si societãtile comerciale.

Deci, comercianţii pot fi atât persoane fizice, cât şi societăţi comerciale. Oricum, dacă am ţine cont doar de Codul comercial, pe care l-ai invocat, ar trebui să ignorăm o mulţime de legi speciale care reglementează ceea ce fusese inclus iniţial în cod (inclusiv reglementarea societăţilor comerciale). Nu putem pretinde că regimul comercianţilor este prevăzut exhaustiv de acest cod.

Mai departe,

Legea 26/1990 privind registrul comerţului
[ link extern ]
Articolul 1

(1) Comerciantii, inainte de inceperea comertului, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, inainte de inceperea activitatii acestora, au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sau, dupa caz, a activitatii respective, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege.

Ordonanta de urgenta 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale
www.avocatnet.ro/content/art...
Articolul 7

(1) Persoanele fizice prevazute la art. 4 lit. a) si b) au obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice, ca persoane fizice autorizate, denumite in continuare PFA, respectiv intreprinzatori persoane fizice titulari ai unei intreprinderi individuale.

Concluzia: cei care desfăşoară activităţi economice independente au obligaţia de a se înregistra (într-o formă sau alta) şi au un regim juridic al unor comercianţi.

Profesiile liberale pe care le pomeneai (arhitect, avocat, notar, contabil...) au reglementări speciale şi, evident, nu impun înregistrarea ca PFA. Deşi actuala OUG 44/2008 menţionează profesiile liberale (articolul 1 (2)), nicăieri în legislaţia românească (nici măcar în Codul comercial pe care l-ai invocat) nu există o înşiruire a acestor profesii liberale. Or, nu ne prea putem baza pe interpretări particulare ale unor noţiuni vagi...

------------------------

În ceea ce priveşte problema iniţială - paşii privind intrarea în legalitate ca traducător - depinde care este scopul propus: fie exclusiv prestarea de servicii ca traducător/interpret în serviciul unor instituţii judiciare, fie prestarea de servicii de traducere/interpretare faţă de particulari. Cele două, evident, pot fi cumulate.

În primul caz are incidenţă Legea 178/1997
[ link extern ]

Scopul autorizării prevăzute prin această este strict prestarea de servicii de traducere/interpretare pentru diferite instituţii judiciare.
Aici, într-adevăr, nu există obligaţia formulată explicit de a răspunde solicitărilor de traducere venite din partea acestor instituţii. Putem deduce, însă, o astfel de constrângere:

Articolul 6 din Legea 178/1997

(1) Autorizarea ca interpret şi traducător, dobândită în condiţiile prezentei legi, încetează în următoarele cazuri:
e) pentru două refuzuri nejustificate, în termen de un an, de a presta serviciile solicitate;

Cazul al doilea - prestarea de servicii de traducere, cu titlu profesional - este sub incidenţa OUG 44/2008 întrucât nu există nici o altă lege specială care să reglementeze această activitate, ca atare ea intră în sfera activităţilor supuse autorizării.

N-am inteles mesajul tau... Eu am spus cam ce ai subliniat si tu: in registrul comertului se inregistreaza comerciantii, unde bineinteles ca intra si persoane fizice. Problema era daca traducatorii si cei care presteaza profesii liberale sunt comercianti. Spui cumva ca cei care presteaza profesii liberale sunt comercianti? :-/

Iartă-mă dacă am înţeles greşit şi am scris ditamai textul degeaba. Tot ceea ce am comentat erau textele tale (dintre care am şi citat unul).

"Profesii liberale"? Există vreo definiţie legală pentru asta sau în profesiile liberale putem include orice ne dictează inspiraţia de moment?

Spui că ocupaţia de traducător ar fi profesie liberală (nu văd de ce, de pildă, un inspector de resurse umane sau un programator "free-lancer" n-ar fi). Traducătorii nu au o activitate reglementată de nici o lege specială (care să le permită să presteze activităţi "civile" aşa cum sunt considerate cele de notar, avocat...); Legea 178/1997 priveşte numai anumite prestaţii ale traducătorilor - nu este relevantă aici.

Pe ce temei (juridic, preferabil), atunci, am putea "decreta" că traducătorii sunt o "profesie liberală" şi că nu au nevoie de autorizare ca PFA?

Eu am spus "traducatorii SI cei care presteaza profesii liberale", evident nu i-am incurcat. Nu stiu sa existe o definitie a profesiilor "libere" (nu mai sunt liberale de pe vremea PSD-ului ;) ), dar exista o definitie a veniturilor din profesii libere in art. 46 din codul fiscal.

Acum ideea de baza e de fapt alta. N-am vazut inca vreun autor de drept comercial care sa sustina altceva decat faptul ca cei care isi "vand" inteligenta altfel decat prin prezentarea unui produs finit (ex. programe de calculator) NU sunt comercianti. Doar ca exemplu, Stanciu Carpenaru.