Art. 321 C.P. considera infractiune, "ultrajul contra bunelor moravuri". Din doctrina juridica, rezulta ca "bunele moravuri", reprezinta ansamblul normelor de conduita care s-au conturat in constiinta societatii printr-o experienta si practica indelungata. Intreaga formulare reprezinta nu un concept stiintific ci unul care apartine literaturii de cenaclu, fiind sustinuta numai de subiectivism. Nimeni nu a scris un manual explicit pe elemente de compozitie stabilite pe articole si paragrafe, ce sunt acelea "bunele moravuri". Totodata, nici sintagma "constiinta societatii" nu are o definitie clara si precisa. Se poate doar explica prin conceptele lui Carl Gustav Jung, referitoare la "mentalul colectiv", care conform aceluias savant, inclusiv Gustav le Bon, nu se ridica mai sus de mediocritate. In baza acestei mediocritati, foarte multi oameni sunt condamanti la puscarie, care nu mai este o fictiune literara. Urmarind desfasurarea unor asemenea procese, am constatat ca judecatorii pronuntau sentintele pe aceste spete, bazandu-se pe datul cu parerea, dat ce rezulta din posibilitatile lor intelectuale si culturale de a analiza temeinic - si cand zic temeinic ma refer la un temei stiintific - cauzele respective. Si ce este foarte surprinzator, il reprezinta faptul ca acelas judecator, in doua cauze identice, pronunta sentinte diferite. Cat temei se poate pune pe mintea care formuleaza o asemenea judecata, a respectivului judecator?
Un magistrat este "antrenat", sa folosesc un termen mai putin juridic, sa analizeze fiecare situatie in parte si sa stabileasca daca se intrunesc toate elementele constitutive pt aceasta infractiune, in cazul de fata.
Actiunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri presupune, prejudicierea, incalcarea, acelor obiceiuri, deprinderi, comportari ce sunt compatibile cu respectul reciproc, cu o comportare civilizata, umana, cu respectul decentei in expresii si atitudini.
Nu cred ca este atat de complicat sa ne dam seama daca un comportament nu este civilizat sau este lipsit de respect, indecent, pana la acel nivel incat sa constituie infractiune.
Nu s-ar putea defini sintagma "bunele moravuri" deoarece oricate definitii ar exista, cineva tot ar putea ocoli legea. Asadar ne folosim de bunul simt de care ar trebui sa dam dovada intr-o societate, fara sa proferam expresii indecente, sa abordam tinute lipsite de pudoare sau sa recurgem la gesturi obscene cand suntem inconjurati de alti oameni.
Cu privire la acele hotarari in contradictoriu ale aceluiasi judecator, putem folosi o cale de atac impotriva acelei hotarari.
cred ca dificultatea vine din lipsa de definitie a "decentei"...."gesturi in public"...
se poate interpreta mecanic si formalist
o femeie goala este automat indecenta, ok!
si de ce este indecenta o femeie goala ? de ce "trebuie" sa fie indecenta?
rezulta, in mod stupid ca operele de arta sunt indecente..."contra bunelor moravuri.",
(femeile goale din tablou au avantajul ca nu pot fi amendate, pt ca nu exista)
expunerea unui organ sexual este sau nu indecenta ! aceasta e intrebarea....
sa se judece daca un anumit gest este indecent sau nu.
"degetul din mijloc".. nu stiu daca este ofensator in alte culturi si nici nu stiu daca se poate interpreta chiar in Romania ca ar avea conotatii sexuale.....se foloseste doar sintagma "contra bunelor moravuri"....
poate puteti sa dovediti ca degetul din mijloc nu are nici o conotatie (in nici un caz nu este scrisa intr-un dictionar si deci nu p a r e contra bunelor moravuri), (Care "bune moravuri"?)
daca dovedesti ca degetul din mijloc nu are conotatii sexuale, doar simpla catalogare drept "contra bunelor moravuri" prin invocare, isi pierde efectul juridic.
poate partea adversa aduce 5 oameni care jura ca "degetul din mijloc are brusc conotatii sexuale"
cum definiti ca cineva a fost jignit sau nu?!.... aproape ca nu se poate.
banuiesc ca o atitudine mai deschisa la minte o gasiti numai la CEDO....
daca interpreteti mecanic este "contra bunelor moravuri',
daca interpretezi sensul... nu mai este contra bunelor moravuri (care "sens", care "definitie"?!)
Definitia "bunului simt" este imposibi de dat, dar este si contradictorie cu domeniul juridic.
Domeniul juridic nu se judeca dupa "bun simt".
"antrenamentul" mecanicist al gandirii unor judecatori... poate sa aiba rezultate "dezastruase" pentru cineva care isi cauta dreptatea. Sistemul romanesc este MECANICIST, deoarece nu are curte cu juri. Scopul curtii cu juri este sa umanizeze "expertii antrenati mecanic", cu alte cuvinte intri inevitabil intro rutina mecanicista...
Depinde totul prea mult se situatia practica de pe teren pentru a se putea defini in termeni batuti in cuie.
Daca un caine ti-a sfasiat hainele si fugi pe strada fara nimic pe tine nu-i tot aia cu a face asa ceva intentionat.
Interpretarea in functie de situatia data e totul aici. Subiectivitatea se poate reduce, dar nu elimina.
1) intentia de a ridica degetul din mijloc... reprezinta violarea bunelor moravuri... ok... unde scrie ca degetul din mijloc este un gest obscen si care este definitia obscenitatii, care lege da definitia obscenitatii?
2)daca merg pe strada gol unii ar putea interpreta organele sexuale ca nefiind de natura sa le aduca un prejudiciu si nu se simt ofensati, neintelegand "intentia" sau "fapta"....
atata timp cat legea descrie in termeni vagi, fiecare interpeteaza cum doreste.....fara a exista o definitie, e un concept gol de continut, dar prevazut de lege, legea nu prevede si definitia, adica legea este inaplicabila, chiar si de catre specialistii "antrenati",
Este vorba despre norme sau reguli general valabile raportate la bunul simt al fiecarei persoane , care trebuiesc respectate in societate.
Acestea tin de educatia , perceptia si instructia fiecareia dintre persoanele implicate sau judecate.
Perceptia unui jurist , pus sa judece astfel de situatii se bazeaza pe norme juridice si pe , care se adauga , in afara de pregatirea profesionala , celorlalte valori morale care trebuiesc respectate intr-o societate.
Toate acestea , din nefericire , nu ii impiedica nici pe juristi sa greseasca , dar , de fiecare data consider ca indiferent cat de mult dorim sa filosofam asupra unui subiect sau asupra altuia este bine sa ne pastram ratiunea , dar mai ales limitele culturale si profesionale.