Copilul meu a ajuns un golan

psihologia = disciplina care studiaza procesele mentale si comportamentul;
psihiatria = ramura medicala care se ocupa de studiul, prevenirea si tratamanetul tulburarilor mentale.
psihiatria ar trebui sa fie psihologie aplicata la tulburarile mentale (din pacate nu prea este), diferenta dintre cele doua fiind cam de aceeasi natura ca si cea intre fizica si inginerie

Daca tot dam definitii:
PSIHOLOGÍE s.f. 1. ªtiinţă care se ocupă cu studiul proceselor şi al particularităţilor psihice. 2. Totalitatea fenomenelor psihice care caracterizează un individ sau o colectivitate; concepţie, mentalitate. 3. Totalitatea proceselor psihice care condiţionează o activitate. – Din fr. psychologie
Sursa: DEX '98

PSIHOLOGÍ//E ~i f. 1) la sing. ªtiinţă care se ocupă cu studiul psihicului omenesc. 2) Ansamblu de fenomene care caracterizează o persoană sau o colectivitate; mentalitate. /fr. psychologie
Sursa: NODEX

PSIHOLOGÍE s.f. 1. ªtiinţă care are ca obiect studierea activităţii psihice a omului, a stării şi a însuşirilor sale psihice. 2. Structura psihică a unui individ, a unei colectivităţi. ♢ Psihologie socială = latură a vieţii sociale a societăţii care, împreună cu ideologia şi cu ştiinţele naturii, alcătuieşte conştiinţa socială; psihologia artei = disciplină care îşi propune examinarea structurilor psihologice definitorii pentru crearea şi receptarea valorilor artistice. [Gen. -iei. / fr. psychologie, cf. gr. psyche – suflet, logos – studiu].
Sursa: DN

PSIHOLOGÍE s. f. 1. ştiinţă care studiază psihicul, legitatea proceselor şi a însuşirilor psihice ale persoanei. 2. totalitatea fenomenelor psihologice de grup care se manifestă într-o comunitate socială dată. ♢ disciplină care studiază fenomenele de conştiinţă socială; psihosociologie. 3. totalitatea proceselor psihice care condiţionează o activitate. 4. ~ animală = zoopsihologie. ( fr. psychologie)
Sursa: MDN

si

PSIHIATRÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul bolilor psihice. [Pr.: -hi-a-] – Din fr. psychiatrie.
Sursa: DEX '98

PSIHIATRÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul bolilor psihice. [Sil. -hi-a-] /fr. psychiatrie
Sursa: NODEX

PSIHIATRÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază bolile psihice şi tratarea lor. [Pron. -hi-a-, gen. -iei. / fr. psychiatrie, cf. gr. psyche – suflet, iatreia – vindecare].
Sursa: DN

PSIHIATRÍE s. f. ramură a medicinei care studiază bolile psihice, în scopul tratării şi prevenirii lor. ( fr. psychiatrie)
Sursa: MDN

(toate de pe [ link extern ] / )

@u.b.i.k Simpla definire a lor nu spune exact cu ce se ocupa acestea in practica... de obicei cand crezi ca ai o problema mintala (fie tulburare de comportament sau vreo boala grava) apelezi intai la psiholog iar acesta va constata daca suferi de ceva si te trimite la psihiatru... atata timp cat psihologul poate da un diagnostic primar in legatura cu bolile psihice (care poate fi confirmat sau nu de psihiatru) cele doua ramuri ale stiintei se inrudesc foarte mult oricat de diferite ar fi teoretic...
@claudiu Si psihologul poate recomanda anumite medicamente care afecteaza creierul (de fapt chiar si medicul de familie in unele cazuri) asa ca sub acest aspect nu e diferenta intre psihologie si psihiatrie.
Dar cred totusi ca nu acesta este subiectului topicului asa ca scuze de :offtopic: :closedtopic:

Apreciez efortul vostru de a incerca sa definiti psihologia si psihiatria.
Totusi, mai pe scurt, precizarile mele sunt pe intelesul celor care au nevoie.
Esenta problemei era daca va fi vorba de medicamentatie ( datorita dependentei) sau doar de o schimbare de atitudine datorata varstei.
Din cele aratate de user problema este mai serioasa decat pare la prima vedere.Cu mai multe sedinte de terapie nu se va ajunge la un rezultat mai ales daca minorul refuza orice consiliere psihologica.
Problema psihiatrului imi pare la fel de necesara ca cea a ordinii consultarii unui avocat si apoi a unui detectiv particular.;)
Doar ca aparitia psihiatrului va avea loc dupa ce detectivul poate face un raport despre activitatile minorului.

avocat Claudiu Lascoschi

in relatile cu copilul dv aratatii intelegere,fiti calma,explicatii dar nu l contrazicetii brutal,si mai ales nu l jigniti IUBITI L Trebuie sa deveniti prietena cu copilul dumneavoastra,este la varsta teribilismului,lasati l sa vina cu fete acasa dar spunetii fara jena la ce riscuri se expune in cazul unui contact sexual neprotejat,lasa ti l sa fumeze in fata dv daca fumeaza pe ascuns fumeaza dedoua ori mai mult o data de placere a doua oara de nervi,dar incercati sa l duceti la sala de forte acol prin discutii referitoare la muschi se va lasa singur,sa arate bine ,ducetii urina la analize chiar daca trebuie sa bagati mana in wc veti afla daca se droghiaza,sau colaborati cu dirigintele sa ceara el ,cu aprobare un asemenea test de la toata clasa ,sa nu bata la ochii,dac se drogheaza puteti sa l internati si fara voia lui,dar aveti grija sanu primeasca droguri in spital de la binevoitori

Ideea este foarte buna dar este greu de aplicat.:(
Este greu sa comunice la scoala ca este posibil sa fie consumator.
Cat priveste cealalta varianta, nu stiu daca mai ramane ceva daca va trage apa.

avocat Claudiu Lascoschi