daryo a scris:
la concluzia asta am ajuns si eu ca nu se va schimba niciodata norocul meu mai mare a fost ca nu eram trecuta cu el in acte ca atunci chiar ca ma batea fff rau la iesirile care le are ,la inceput am fost de acord sal ia cate o ora dar cand am vazut ca vine mereu cu el plans tare nu il lam mai dat doar vine sal vada cand sunt si eu si imi bate mereu niste apropouri ca abia asteapta sa creasca mai mare sa poata sa il ia si ca mar da in judecata sami castige el copilul tot imi zice ca eu am plecat de bunavoie si ca el nu este obligat sami dea bani pt copil(pt ca pt chiria mea nici nu poate fi vb)dar eu sunt obligata sa ii dau baiatul sau sal duc sal vada mie frica sa nu imi ia copilul ca as muri fara el. va multumesc pt mj
Doamna,
Dvs. aveti
impresia ca aveti o anume obligatie fata de el si anume cea de a ii da copilul din cand in cand. Fals. Cat timp nu s-a stabilit nimic in tribunal in acest sens atunci nu sunteti in nici un fel obligata. In plus e un copil de 6 luni si asta cere o atentie speciala din partea parintelui care-l are-n grija chiar si temporar. Ce spune el n-are nici o valoare. Sunt doar vorbe. Poate sa va "ameninte'' in fel si chip...dar asta nu inseamna ca va avea succes si in tribunal cu ce spune ca va face. Cat timp dvs. aveti unde sa locuiti, un venit, o stabilitate financiara...atunci nimeni nu ii va incredinta lui copilul. Fostul dvs. partener pare a fi un om bolnav si trebuie tratat in consecinta. Urgent trebuie sa va interesati in Italia cum se procedeaza pentru a cere incredintarea minorului in instanta si a obliga tatal acestuia la plata unei pensii alimentare care e un DREPT al copilului si nu al mamei care a plecat de voie sau de nevoie (asta n-are nici o importanta pentru ca nu mama e "judecata'' in procesul de pensie alimentara). Daca in timpul intalnirilor va ameninta puteti ruga pe cineva sa fie prezent ca martor. In orice caz sfatul meu e sa incepeti sa reglati aceasta problema.