romascanu a scris:
Gabriela, nu te speria :) Chiar daca in practica n-ai vazut si n-ai sa vezi, (cum n-am vazut eu pronuntari in sedinta publica) teoretic, hotararea ar putea fi motivata pana la data pronuntarii daca s-a amanat pronuntarea... E din basmul cu Fat Frumos (parca prin Regulamentul instantelor era odata o poveste de-asta despre redactarea hot. inaintea pronuntarii).
Mesajul dvs. m-a pus pe ganduri. Si, asociindu-se gandurile mele cu nelinistea ce ma caracterizeaza, am purces la analizat actele normative ce au modificat Codul de procedura civila din 1998 pana in prezent. Pentru ca in 1998 a inceput totul... La inceputul anului 1998 a intrat in vigoare alineatul 3 al art. 261 Cod procedura civila.
Reamintesc faptul ca anais_anais a sesizat contradictia existenta intre teza a II-a a alin. 3 al art. 261 si alin. 1 al art. 264 Cod procedura civila; acestei teme ii adaug identitatea de forma si fond existenta intre teza I a alin. 3 al art. 261 si prevederea reglementata prin art. 266, alin. 3 Cod procedura civila.
Precizez, de la inceput, ca Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in forma actualizata, nu cuprinde nicio prevedere asemanatoare cu cea reglementata prin art. 261, alin. 3, teza a II-a Cod procedura civila.
Si acum, povestea: "Implicarea politicului in... prevederile Codului de procedura civila"
In anul 1997, un
Escu, ministru al justitiei, promitea justitiabililor si instantelor judecatoresti un act de justitie modern, de calitate, european, prin reformarea justitiei.
"Reforma" consta in
motivarea hotararilor judecatoresti numai daca una dintre parti declara o cale ordinara de atac, pe vremea aceea apel sau recurs. Aceasta s-a concretizat prin adoptarea O.G. nr. 13/1998, publicata in 30.01.1998. Prin pct. 1 al Articolului unic al acesteia
a fost reglementat pentru prima oara alineatul 3 al art. 261, in urmatoarea forma:
"Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a unei cai ordinare de atac. Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii."
Tot
prin prevederile O.G. nr. 13/1998, alineatul 3 al art. 266 Cod procedura civila a fost abrogat.
Prin O.U.G. nr. 138/2000, care urma sa intre in vigoare in 02.01.2001,
recursul devine cale extraordinara de atac, deci alineatul 3 al art. 261 este modificat in mod corespunzator prin art. I, pct. 85 al acestei ordonante de urgenta:
"Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul in care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face in termen de 7 zile de la pronuntarea hotararii."
Dar la finalul anului 2000 au loc alegeri parlamentare si prezidentiale, ceea ce, nu-i asa, are o directa legatura cu dispozitiile Codului de procedura civila. :)
Prin O.U.G. nr. 290/2000, publicata in M.O. din 29.12.2000, este abrogata in totalitate O.G. nr. 13/1998 si este prorogat termenul de intrare in vigoare a O.U.G. nr. 138/2000 pentru data de 02.05.2001.
Incepand cu data intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 290/2000 au redevenit aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila care au fost modificate, completate ori abrogate prin O.G. nr. 13/1998.
Deci,
incepand cu 29.12.2000 redevin aplicabile prevederile art. 266, alin. 3 Cod procedura civila iar din data de 02.05.2001 incepe sa produca efecte si alineatul 3 al art. 261, astfel cum era reglementat prin O.U.G. nr. 138/2000.
Cine sa-si dea seama ca acest alineat este rezultatul direct al adoptarii O.G. nr. 13/1998 si ca ar fi trebuit si el abrogat?
Iar ca implicarea politicului in prevederile Codului de procedura civila sa fie deplina, O.U.G. nr. 138/2000 este aprobata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 219/2005, pe principiul "avem o o.u.g. in vigoare de patru ani, ce sa facem cu ea, o aprobam"!
Concluzie (pentru ca "in loc de concluzie" nu am): o prevedere legala care, "genetic", este abrogata, sta semeata in Codul de procedura al Romaniei si se uita de sus la noi toti. Iar noi toti trebuie s-o respectam, s-o aplicam, s-o invatam, in conditiile in care existenta ei in Codul de procedura civila se datoreaza exclusiv unor
Escu incapabili sa analizeze continutul actelor normative pe care le adopta sau pe care le abroga si efectele deciziilor lor, pe termen mediu si lung.