mary_drag a scris:
Misha80 a scris:
Capacitatea civilă este expresia care desemnează capacitatea în dreptul civil în structura acesteia intrând capacitatea de folosință și cea de exercițiu. Potrivit art.5 alin 2 din D.nr 31/1954 capacitatea de folosință a persoanei fizice constă în aptitudinea, generală și abstractă, a omului, a omului de a avea drepturi și obligații civile. Noul Cod civil definește capacitatea de folosință prin intermediul art.34 ca fiind aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile. În ce privește momentul nașterii și cel al încetării capacității de folosință, ambele reglementări consideră că aceasta începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia (a se vedea art.36 N.c.civ. şi art.7 din D.31/1954). Mergând pe această linie de idei şi pe firul reglementării civile vom constata că art.36 N.C.civ., prima teză prevede că drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţiune, însă numai dacă el se naşte viu. Aşadar, copilul din speţa noastră dobândeşte capacitate civilă, deoarece legea prevede că acesta trebuie să se nască viu, nu şi viabil. Acest art.36 N.C.civ. reprezintă în realitate excepţia dobândirii capacităţii de folosinţă de la concepţiune, ceea ce romanii au numit infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eius agitur, adică capacitatea de folosinţă anticipată.
Buna, eu cred ca nu dobandeste capacitate civila asa cum era formulat in varianta de raspuns, pentru ca la nastere sau in cazul exceptiei de la regula ( de la conceptie) se dobandeste capacitatea de folosinta nu si cea de exercitiu, iar capacitatea juridica este formata din capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu.
Bună ziua! Desigur, la capacitatea de folosinţa m-am gândit şi eu, nu la capacitatea de exerciţiu, însă nu mai ştiu de ce am formulat aşa! Mulţumesc frumos, oricum! Spor muuuuult la citit>!:coffee: