Autoritate de lucru judecat sau nu?

bttb63 a scris:

Ce parere aveti, ar avea sorti de izbanda o contestatie in anulare a deciziei pronuntata in recurs?

După obiectul şi motivele diferite în care se exercită, contestaţia în anulare se poate înfăţişa sub două forme:
a) contestaţia în anulare obişnuită (art.317 C.proc.civ.);
b) contestaţia în anulare specială (art.318 C.proc.civ.) .
Contestaţia în anulare obişnuită, potrivit art.317 C.proc.civ., se poate introduce numai în următoarele două cazuri :
1. când procedura de chemare a părţii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerinţele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la competenţă.
Legea prevede, aşadar în art.318, două motive de contestaţie în anulare specifice deciziilor date de instanţa de recurs, şi anume :
a) primul motiv când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale;
b) al doilea motiv când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestatie in anulare intemeiata pe 317 pct. 1 si pe 318.
Precizez ca cererea de recurs formulata de B a fost solutionata de instanta fara ca aceasta sa comunice lui A motivele de recurs, acestuia fiindu-i comunicata doar citatia.
Cat priveste celalalt motiv, asa cum am precizat, titlul de proprietate al autorului comun fusese deja anulat anterior de instanta prin hotarare ramasa irevocabila, a gresit instanta de fond cand a admis axceptia lipsei de obiect privind acest capat de cerere?
Titlul de proprietate al lui A a fost mentinut prin hotarare ramasa irevocabila, pronuntata intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si aceeasi cauza.
Sunt sanse de admitere, ce parere aveti?

Comisia locala de fond funciar a avuta calitatea de parat in primele doua dosare , deoarece titlurile de propietate au fost emise la propunerea acesteia de catre Comisia judeteana de fond funciar , care trebuia sa aiba si aceasta calitatea de parat .
Comisiile locale de fond funciar au posibilitatea de a ataca in instanat hotararile de validare , procesele verbale de punere in posesie , precum si Titlurile de propietate .
Intardevar in speta de fata sunt prezente in toate cele trei dosare aceleasi parti , dar comisia locala a avut calitatea de parat in primele doua dosare .
Nu se cunoaste daca motivele invocate pentru anulare Titlului de propietate ale comisiei locale sunt aceleasi cu cele din dosarul in care reclamant a fost numitul B.
Nu cred ca este vorba de autoritate de lucru judecat .

Motivele invocate de comisia locala in cererea privind anularea titlului de proprietate emis in favoarea lui A sunt exact aceleasi pe care le invocase B in actiunea anterioara, respinsa de instanta si mentinut titlul lui A.
Cat priveste celalalt aspect, aceleasi parti dar cu calitate procesuala inversata, cred ca nu este de neglijat pozitia CSJ vis a vis de aceasta problema:

Acţiune în revendicare. Excepţia autorităţii lucrului judecat
Cuprins pe materii : Drept civil. Acţiune în revendicare. Excepţia autorităţii lucrului judecat
Index alfabetic : Drept civil
- autoritatea lucrului judecat
C.civ., art. 1201

Principiul puterii lucrului judecat, rezultând din art. 1201 C.civ., împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni.

I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005

La 16.10.2003, P.V. a chemat în judecată pe pârâta P.T. pentru a fi obligată să-i lase în deplină şi paşnică proprietate terenul înscris în C.F. nr.149 Tăuţii de Sus, cu rectificarea cărţii funciare, prin înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.

În motivarea cererii, s-a arătat că pârâta ocupă fără drept terenul, care a aparţinut părinţilor reclamantului.

Acţiunea a fost respinsă prin sentinţa civilă nr.6503 din 27.11.2003 a Judecătoriei Baia Mare, care a reţinut autoritatea lucrului judecat faţă de sentinţa civilă nr.6609 din 02.10.2002, prin care s-a constatat că pârâta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune şi s-a dispus intabularea dreptului ei de proprietate în cartea funciară. Sentinţa a fost menţinută prin respingerea apelului şi recursului declarate de reclamant.

Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, prin decizia nr. 591 din 11.03.2004.

Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, cerând casarea ei şi admiterea acţiunii sale de revendicare.

Recursul reclamantului este nefondat.

Prin sentinţa civilă nr.6609 din 02.10.2002 a Judecătoriei Baia Mare s-a constatat că pârâta din prezentul litigiu - reclamanta în cauza evocată - a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 142 mp, şi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară.

Pârât în litigiu amintit, reclamantul-recurent din prezent, după rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr. 6609/2002, a introdus prezenta acţiune în revendicare împotriva pârâtei.

Autoritatea lucrului judecat, excepţie reglementată în art.1201 C.civ., are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată şi că o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească definitivă nu trebuie să fie contrazisă printr-o altă hotărâre.

Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi purtat între aceleaşi părţi, chiar cu poziţia procesuală inversată, ci şi contrazicerile dintre două hotărâri judecătoreşti, în sensul că drepturile recunoscute unei părţi printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunţată într-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect între două acţiuni, nu este nevoie ca obiectul să fie formulat în ambele în acelaşi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acţiuni să rezulte că scopul final urmărit este acelaşi în ambele acţiuni.

Recursul a fost respins ca nefondat

Pe langa aspectele relevate in cadrul postarilor anterioare, consider ca au incidenta in cauza si dispozitiile legii 1/2000 art.2 pct.2.
" Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare".
Mai concret, prin actiunea promovata recent de comisia locala, aceasta investeste instanta cu o actiune identica celei promovata anterior de B si respinsa de instanta prin hotarare ramasa irevocabila.
Pareri?