presiuni ale angajatorului

Mi-ati fi cu adevarat de un real ajutor in a incerca sa "negociez" cu patronul meu, daca mi-ati "vinde" cateva ponturi in acest sens (...). Nu sunt straina medierilor, am si diplomatie suficienta, insa mi se pune un nod in gat, ca sa zic asa, atunci cand sunt privata de drepturi si cand sunt jignita pe nedrept. Nodul in gat se rezuma doar la un zambet fad si la raspunsuri scurte si la obiect, chiar daca in interiorul meu are loc o lupta sora cu al doilea razboi mondial :).
Nu stiu daca aveti idee despre felul in care ma simt, stiind ca urmeaza sa "intru in gura lupului".. Ca sa va faceti o imagine, la scurta intrevedere avuta de curand cu patronul, domnia sa si-a permis, inainte de a ma trimite la "plimbare" sa-mi spuna "stii, imi pare rau ca nu vom mai colabora, mai ales ca am avut impresia ca esti o tipa inteligenta si cu potential... insa ai ales..." (si s-a uitat catre fiica mea care-mi statea in brate).
Credeti-ma, incerc sa fiu cat se poate de obiectiva, in relatarile mele, si de lipsita de sentimentalisme. Nu sunt o plangacioasa si nici nu exagerez. Pur si simplu aceasta este situatia prin care trec.
Inteleg ca l-as enerva orice i-as spune (de la "nu-mi dau demisia", "nu semnez incetarea raporturilor de munca de comun acord", pana la "eu la care birou urmeaza sa lucrez?"). Tocmai de aceea ma gandesc daca nu ar fi mai bine sa solicit eu (de data asta) o intrevedere cu patronul (inainte de data la care ar trebui sa ma intorc la fostul loc de munca). Daca nu solicit intrevederea, ce urmeaza sa fac? Sa ma prezint in ziua cu pricina la birou si sa... ce?
Ma simt penibil, credeti-ma... nu am mai trecut prin atare situatie si sper sa nu mai trec vreodata...

In primul rand cred ca ati facut o prima eroare ca v-ati dus cu copilul la el. Ati dat un semnal ca nu puteti fi 100% concentrata la problemele de serviciu (asta doresc patronii in ziua de azi implicare 100%). Trebuie sa plecati de la ideea ca si angajatorul este un om si nu un supraom asta ca sa evitati sa vi se puna un nod in gat cand discutati cu el. Degeaba va spun eu cum sa negociati daca o faceti cu trac stricati totul. Angajatorul trebuie sa vada o persoana cu personalitate, ferma care isi doreste sa ramana pe post iar daca nu e posibil acest lucru sa obtina o intelegere reciproc avantajoasa.

Da , solicitati Dvs intrevederea inainte de ziua limita (preferabil intr-un spatiu neutru - cafenea, etc).

Argumentele pe care trebuie sa mergeti ar fi:

Incercati sa aflati motivul real : Daca i s-a parut ca sunteti inteligenta intrebati-l ce l-a facut sa-si schimbe parerea? Avand in vedere ca problema copilului e deja rezolvata (sta cu bunicii , etc) care ar fi impedimentul pentru o continuare a colaborarii? Spuneti-i ca v-a placut foarte mult sa lucrati la firma si va doriti si in continuare dar ca , daca au aparut schimbari in strategia companiei sunteti dispusa sa acceptati o solutie reciproc avantajoasa.

La orice propunere negativa (sa va dati demisia , etc) nu refuzati ci spuneti ca va veti gandi la o astfel de varianta dar ca totul ar fi fost mai usor daca ati fi gasit ceva de lucru si nici nu puteti lua o decizie atat de radicala si trebuie sa va ganditi atent la consecinte.

PE de alta parte tineti cont ca daca desfinteaza postul Dvs intrati in somaj fara sa il afecteze financiar deci o astfel de solutie ar fi o cale buna de iesire.

Alte posibile cai ale discutiei in functie de evolutia ei:

- Cum ati aprecia o solutie prin care sa continuam o colaborare pe o perioada limitata pana gasesc si eu ceva?
- Dvs aveti mult mai multe relatii , poate gasiti intre partenerii de afaceri pe cineva care sa aiba nevoie de o persoana de incredere cum sunt eu. Ati putea sa ma sprijiniti in acest sens?
- Avand in vedere ca deja problemele mele de familie sunt rezolvate va ganditi sa luati in calcul reluarea colaborarii cu implicarea mea 100%
- Haideti sa vedem daca sunt alte posturi in companie care ar putea fi disponibile?
- Dvs aveti experienta de viata mult mai mare , va rog sa imi dati un sfat: cum ati proceda in situatia mea?

Chiar daca aveti experienta in negociere rolul mediatorului este sa vina cu argumente dintr-un spatiu neutru si independent. Pe de alta parte patronii au tendinta sa puna in inferioritate anjajatii insa in fata unei persoane neutre nu ar putea-o face.

Cheia intregii discutii este sa fiti naturala, nu sa recitati aceste argumente...

Succes

"daca vor sa scape de dvs. tot o vor face." ... nu e chiar asa usor pentru ei, e chiar greu !!, dar e drept ca nici pt dvs. sa luptati impotriva acestei decizii ( stresul as spune ca e similar cu cel al cautarii unui nou loc de munca asa ca puteti cu siguranta sa-i faceti fata...)...chiar si in instanta daca nu doriti sa renuntati( nu costa nimic un astfel de proces decat avocatul...pana castigati.....), ...stiu cazuri in care angajatorul s-a "razgandit" in situatia in care a vazut ca angajatul nu se lasa usor...poate aceeasi va fi si situatia dvs. daca va " tineti tare". multa putere !!

multumesc de incurajare, am vorbit azi la HR sa vedem cum facem cu stimulentul de insertie pe care il pierd, trebuie sa imi fac asiguarare pe cont propriu pana ma voi angaja si nu pot beneficia nici de somaj, deoarece plecarea mea trebuie sa fie de comun acord, altfel nu se poate

Cum adica pierdeti stimulentul de insertie?