Pensie alimentara dupa 18 ani

Misto motivare, si in mod sigur utila ca sursa de inspiratie. =D>
Daaar...:offtopic:
Urmatoarea apreciere din motivare este lipsita de temei legal in prezent (o fi fost valabila in 2005, dar din 2010 sigur nu mai este valabila):
gi-jane2 a scris:

Caracterul de măsură socială specială rezidă şi din faptul că indemnizaţia are un cuantum fix , condiţionat doar de contribuţia la asigurările sociale şi nu de cuantumul unor câştiguri din muncă.

In prezent, indemnizatia nu este conditionata de contributia la nici un sistem (sanatate, pensii, somaj) ci este conditionata de "realizarea de venituri profesionale supuse impozitului pe venit" (citat aproximativ). Insist cu corectia asta doar ca nimeni sa nu ramana cu ideea ca poate sa isi asigure "din mana" stagiul de cotizare pentru a obtine indemnizatie, incheind contracte si platind cotributii direct la te miri ce casa judeteana (de pensii, de sanatate).
In prezent, indemnizatia nu este (doar) fixa. E procent din venituri, cu niste plafoane fixe la minim si maxim.

Da, cred ca in conditiile legislatiei actuale, decizia este corecta. Totusi, consider ca spiritul acestei indemnizatii asa cum a fost ea introdusa in legislatia romana avea ca obiect inlocuirea temporara a veniturilor parintelui care se afla intr-o anume incapacitate de munca.
Evolutia ulterioara a indemnizatiei e stupida, ajungandu-se ca un parinte sa castige mai mult din indemnizatie decat din munca; asta in cazul celor cu mai multi copii.
Se ajunge astfel la ipoteze stupide, datorate modificarilor legislative facute pe genunchi, in scop electoral.
Azi, daca un parinte ajunge sa incaseze 2 indemnizatii pentru ca are 2 copii, ma intreb cu ce a gresit copilul al carui parinte nu a muncit 1 an inainte de nasterea sa. El de ce sa nu aiba drept la a sta cu parintele sau? De ce sa fie obligat sa stea singur cand parintele se duce, manat de noile nevoi, la munca?
Asta pentru ca, mai nou, indemnizatia pare sa fie legata de copil si nu de parinte.

Pe de alta parte, mai putem avea cazuri (si in cel de fata se poate aplica) in care bunicii copilului pot fi obligati sa-l intretina, desi unul dintre parintii sai are venituri... ca sa-i creasca doar fratele?
Adicatelea daca am 2 prunci, pe al mic il cresc din indemnizatie si celui mare nu-i dau sa manance?

Nu cred ca asta e spiritul legii, desi recunosc faptul ca motivatia prezentata are logica in litera legii. Eu consider ca indemnizatia e a parintelui si ca, din greseala politica, aceasta ajuns sa depinda de numarul de copii. Mici, sub 1, 2 sau 3 ani, fara sa ii mai luam in considerare pe cei de 5, 9 sau 12 ani. Cu atat mai mult cu cat indemnizatia se raporteaza la castigul anterior din munca al parintelui si nu la cat de blond e pruncul sau la castigurile lui.
Apropo, daca acel copil pentru care parintele primeste indemnizatie, are venituri superioare parintelui???