Divort cu minor- autoritate parinteasca exclusiva prin acord

Martonze

asta este si parerea noastra, asta pe langa nedreptatea fata de parintele care se ocupa zilnic de minor. Unul duce tot greul, celalalt e vizitator cand se poate. Noua, ca parinti nu ni se pare corect. Suntem de acord cu aceasta custodie comuna in cazurile in care amandoi parintii stiu ce inseamna sa te ocupi zilnic de un copil, adica perioada petrecuta cu minorul sa fie egala (vezi custodiile americane). Noi suntem constienti ca la noi nu se poate si pentru a fi corect si fata de mama, vrem incredintarea copilului catre ea.

Si legea va vede ca o familie, nu numai morala (ba chiar aici am ceva indoieli, depinde de morala). In aceste conditii, trebuie sa hotarati impreuna, ca o familie, ce veti face. Asta inseamna autoritatea parinteasca exercitata in comun.

Pe de alta parte, nu-i nimic nedrept; aceasta autoritate nu inseamna ca parintele care nu are exercitarea autoritatii comune nu e responsabil de copil, sa fie clar. Inseamna doar ca unul dintre parinti este exclusi din familia in cauza, ca familia poate lua decizii fara el, ca el este raspunzator fara sa poata participa la decizie. Asta da, e nedrept.

507 Cod civil arata cazurile in care se poate acorda autoritate exclusiva si nu vad sa va incadratiu; divortul nu e un motiv de a ne desparti de copil. Daca tot vreti sa fiti parinti in continuare, e asa de greu sa participati la prima zi de scoala sau sa decideti cu celalalt parinte ce cursuri optionale sa faca copilul vostru?

Nu conteaza ca ajungeti in instanta sau nu, tot nelegal este; un avocat bun va poate redacta o autoritate comuna care sa bata mai spre cea exclusiva, insa cred ca va fi dezavantajos, pe termen lung, pentru copil.
Sigur, va spun astea in conditiile in care nu cunost exact si complet motivatia dv.

Stimata doamna avocat, dumneavoastra stiti mai bine ca mine ca aceasta "autoritate comuna" are in plus fata de incredintare doar treaba cu granita.
Daca Romania ar fi in spatiul Schengen, pe multi doritori de "autoritate parinteasca comuna" nu i-ar interesa problema, nu exista nici o diferenta intre vechea si noua lege.

Aceasta "custodie comuna" incepe sa scartaie in tarile in care rezultatul este deja concludent: generatii de tineri dezaxati, dezorientati, consumatori de droguri si alcool.

Teoriile pe care se bazeaza aceasta "autoritate parinteasca comuna" sunt in contradictie totala cu principiile ANPC prelucrate judecatorilor, referitor la criteriile care stau la baza stabilirii "interesului major al minorului"


Sub lozinca "interesului major al copilului" se dau sentinte de "vizita cu ridicare de la ora 14 la 18" la un copil de 3 ani care exact ar dormi in acest interval, sau vizita de la 10 la 18 pentru un sugar alaptat la san sau luatul copilului in weekend 'la locatia din Romania aleasa"

Nu vad nici un interes major al copilului crescut de un om care i-a fost alaturi de cand s-a nascut , intr-o familie normala,ca din neant, sa apara tatal biologic, sa-i rascoleasca toata viata de pana atunci. In asemenea situatii, exista acel personaj masculin, care....., asa cum se descrie in studiile psihologice.

Nu vad nici un avantaj ca niste copii sa fie stigmatizati de colegii lor fiindca au un tata alcoolic, ca cel descris in alt topic. Copilasii sunt rautaciosi si acei copii vor suferi, chiar daca sunt nevinovati.

Stiti ce spun toti care intra in contact cu o asemenea mama chinuita:
"Unde ati gasit un asemenea specimen"?

Si acest specimen are drepturi...

baubau1608 a scris:

Buna ziua. Am si eu cateva nelamuriri si as dori cateva explicatii de la oameni de specialitate.
Eu si sotul meu ne vom desparti. Suntem parinti, motiv pentru care ne intelegem asupra acestui lucru, insa ceea ce ne dorim noi amandoi este ca fiica noastra sa imi fie incredintata mie. Am inteles ca acest lucru nu se poate face la notar asa ca noi ne-am gandit sa ne prezentam in fata instantei cu o cerere, semnata de amandoi, in care sa cerem ceea ce ne dorim pentru familia noastra, si anume, incredintarea minorei catre mama. Ne-a spus cineva ca acest lucru nu este posibil ca in ziua de astazi nu se mai acorda decat custodie comuna, chiar daca parintii se decid impreuna la altceva. Ni s-a mai spus ca daca mergem la instanta vom fi obligati sa mergem la un mediator, desi nu vad rostul atata timp cat asta este decizia noastra ca parinti. Si o alta intrebare este: cine plateste acest mediator? Chiar asa stau lucrurile? Nu putem decide noi parintii ce dorim pentru familia noastra?

Problema este ca daca analizam stric legea nu se poate ceea ce vreti.
Insa, la instanta se poate ajunge acolo unde vreti si anume la autoritate parinteasca exclusiva.Este adevarat ca depinde si de instanta...
La notar nu cred ca aveti vreo sansa sa rezolvati aceasta problema.

Mergeti la mediator si apoi veti ajunge la instanta.
O sa platiti dvs. pentru ca daca il puneti sa si plateasca probabil ca se va razgandi...mai ales ca el oricum va plati pensia de intretinere...si ar fi bine sa va intelegeti inca de la mediator si cu privire la pensie...
In concluzie, aveti sanse desi legea nu pare sa confere aceasta posibilitate dorita de dvs.

Eu cred ca puteti sa va duceti la notar si sa faceti o intelegere in care sa reglati toate problemele ivite ca urmare a divortului. Exercitarea comuna a autoritatii parintesti este regula in contextul noii legislatii si este privita de legiuitor ca o prezumtie ca ambii parinti doresc si sunt apti sa exercite aceste indatoriri/drepturi. Un judecator nu ar putea decide impotriva dorintei lor, si interesul copiulului nu este prejudiciat cu nimic daca se exercita autoritatea doar de catre mama. Interesul superior al copilului nu este o notiune noua exista legile 272/2004 si 273/2004 care au articole despre acest subiect. La fel si asupra bunurilor in devalmasie din timpul casatoriei sotilor exista prezumtia cotelor egale intre soti, acest fapt nu inseamna insa ca nu se poate face un partaj in buna intelegere la notar in care cotele sotilor sa fie inegale.