bilete la ordin

Intr-adevar, a fost admis RIL, insa nu a fost publicat in MO. Din cate stiu eu

D-le "av_bobic" daca urmareati cu aceeasi insistenta inepuizabila cu care tratati acest subiect si textul pe care l-ati citat, observati ca 1. am citit minuta si 2. eu consider ca trebuie analizata si motivarea acestei hotarari judecatoresti inainte de a emite opinii.
Numai in acest mod se va intelege clar logica solutiei data de judecatori. Prin intermediul lecturarii motivarii se va observa daca motivarea corespunde dispozitivului hotararii.

Sincer va spun, eu nu sunt de acord cu opinia dvs. referitor la faptul ca este foarte clar ce a admis ICCJ,

iata ce a solicitat Procurorul General solicit admiterea recursului în interesul legii şi pronunţarea unei decizii, prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 374 ind 1 din Codul de procedură civilă , astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 459/2006, raportate la prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 şi ale art. 53 din Legea nr. 59/1934, în sensul că, având caracter de titluri executorii potrivit legii, cambia, biletul la ordin şi cecul nu trebuie învestite cu formulă executorie pentru a fi puse în executare . puteti spune ce a admis ICCJ din solicitarea de aici?

374-376 Cod procedura civila, LEGE Nr. 58* din 1934 asupra cambiei şi biletului la ordin

@M.Popa
Stimate coleg pentru a discuta pertinent trebuie sa vedem care este scopul acestei cai procedurale si atunci putem intelege ce presupune admisibilitatea RIL
Admiterea unui recurs in interesul legii nu inseamna neaparat si admiterea pct de vedere al procurorului general.
Curtea a constatat ca exista practica neunitara in aceasta materie dedusa judecatii si pe cale de consecinta a admis recursul in interesul legii. In atare conditii a asigurat pe cale de consecinta interpretarea unitara a legii conf art 329 alin 1 C.pr.civ.Nu a adoptat insa punctul de vedere eronat ,strict in ceea ce priveste interpretarea , al procurorului general, ci a dat interpretarea justa si dealtminteri previzibila. Daca ar fi respins recursul inseamna ca ICCJ ar fi constatat ca practica este unitara si deci recursul este inadmisibil , nefiind nevoie de asigurarea unei interpretari unitare.
Ce presupune insa admiterea unui recurs in interesul legii, este o chestiune de teorie generala a dreptului, dar nicidecum nu presupune admiterea opiniei de interpretare a pr.gen., care inca o data, prin exprimarea opiniei sale eronate da dovada de o crasa ignoranta in aplicarea principiala a legii.

Stimate domn,

Eu consider ca am discutat pertinent, referirile au fost la obiect, nu am divagat in van......
Faptul ca incercati sa-mi explicati care este scopul unui RIL si ce prevede art. 329 alin. 1 sincer m-a amuzat.
Voi incerca sa fiu putin mai scolastic cu dvs. : intr-adevar in alin. 1 se precizeaza ca P.G. solicita I.C.C.J. sa se pronunte asupra chestiunilor de drept ce au primit o solutionare diferita, in sensul stabilirii unei practici unitare, dar aici P.G. a cumulat aceasta solicitare si cu modul in care sa se stabileasca aceasta practica unitara. Or, art. 329 nu distinge daca P.G. poate sau nu sa indice in R.I.L. si varianta pe care o considera legala pentru practica unitara. Consider ca se interpreteaza prea rigid acest articol cand se afirma ca admiterea recursului nu trebuie sa tina neaparat cont de solicitarea procurorului. Aceasta este opinia mea.

De asemenea,
av_bobic a scris:

Ce presupune insa admiterea unui recurs in interesul legii, este o chestiune de teorie generala a dreptului, dar nicidecum nu presupune admiterea opiniei de interpretare a pr.gen., care inca o data, prin exprimarea opiniei sale eronate da dovada de o crasa ignoranta in aplicarea principiala a legii.

Nu este absolut necesar sa invocati regulile de interpretare cazuala din TGD, pentru ca cele de procedura sunt suficiente, iar referitor la faptul ca P.G. si-a exprimat o opinie eronata etc etc. .........nu argumentati ce principii de drept a incalcat in interpretarea normelor juridice. Faptul ca P.G. nu este de acord cu dvs. in interpretarea articolelor in speta, din Legile nr. 58/1934 si nr. 59/1934 (care atentie!!!! in jurul acestora au existat si continua sa existe numeroase controverse in lumea juristilor) nu cred ca va confera competenta de a afirma cu titlu de certitudine ca a interpretat eronat normele respective.