Mai mult, prin Hotărârea din 8 iulie 2003, pronunţată în Cauza Sahin împotriva Germaniei, aceeaşi instanţă a reţinut că jurisdicţiile naţionale
pot chiar să refuze acordarea dreptului la vizitarea copilului, atunci când intervin motive pertinente, cum ar fi gravele tensiuni dintre părinţi, situaţie ce ar avea repercusiuni negative asupra copilului, existând riscul ca vizitele să afecteze dezvoltarea sa normală în familia în care se află.
Prin urmare, scopul reglementării criticate este acela de a proteja interesele superioare ale copilului, în acord cu reglementările internaţionale în materie.
"Se cunoaşte deja că destrămarea unei relaţii de familie şi tensiunea rezultantă sunt detrimentale pentru copii şi au efecte devastatoare asupra copiilor cu vârste mici.
Cercetări recente au pus în evidenţă cât de mult sunt afectaţi copiii de violenţa la care sunt martori
şi au demonstrat că pentru copiii cu vârste mici,ameninţările îndreptate împotriva persoanei care îi îngrijeşte au consecinţe în plan psihologic mai grave decât atacurile îndreptate împotriva copiilor."
[ link extern ]
si cu toate astea (fisier INM) aberatii de tipul urmatorului "rationament" se regasesc in continuare in deciziile instantelor: nu conteaza ca tatal a batut-o pe mama, el nu a batut copilul, deci e un tata bun, deci hai cu programul de vizitare.