Acceptare expresa vs acceptare tacita a unei mosteniri

Ca sa fiu clara, ca vad ca nu m-ati inteles; nu, notarul nu a facut nicio ilegalitate. Daca au declarat in fals in fata notarului, fratii dvs.sunt pasibili de raspundere penala. Notarul nu este "mama omida" sa vada cu ochii mintii trecutul fratilor dvs. Ii crede pe cuvant, cu atat mai mult cu cat declaratiile sunt date pe proprie raspundere "cunoscand prevederile art.292 privind falsul in declaratii." Acesta formula il apara pe notar. Nu le-a sucit mana la spate sa dea declaratia.

Cod penal
Art. 292 - Falsul în declaraţii

Declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

poate ca sunt eu m-ai greu de cap si nu inteleg , redau cuvintele scrise de Dv. :''Nu cred ca exista vreun notar atat de prost ca dupa 15 ani sa le ceara declaratie de acceptare pura si simpla a mostenirii de parca decesul a avut loc ieri. ''
Eu va explicam , ca ,chiar asa s-a intimplat si vroiam sa stiu doar daca este vorba despre un abuz .

trebuie sa facem distinctie intre declaratia pe care ati facut o dvs atunci in termenul de optiune succesorala si declaratia fratilor ca au facut facte de acceptare tacita a mostenirii. Daca nu erati de acord trebuia sa spuneti. Oricum daca exista neintelegeri veti merge in instanta. Fratii dvs trebuie sa demonstreze ce acte de acceptare tacita au facut, adica plata unor impozite, ale unor datorii ale defunctului etc...
Acceptarea tacita nu este acelasi lucru cu acceptarea expresa.
Nu este un abuz notarial.oricum declaratia lor daca nu vor putea demonstra cum au acceptat tacit mostenirea nu va produce efecte.

Intre acceptarea scrisa, expresa a unei succesiuni si acceptarea tacita exista diferente. Ambele sunt varietati ale acceptarii voluntare. De exemplu: unui individ aflat in alta localitate ii moare un parinte. Nu da prin orasul natal, nu se duce la inmormantare, dar se duce la notarul din orasul sau si da o declaratie ca accepta succesiunea. Si nici nu-l mai intereseaza nimic altceva. Nu ia nici macar un ac din mostenire. Deci, devine mostenitor. Pe de alta parte, fratele individului, cu toate ca sta in acelasi oras in care a stat mortul (parintele) nu se duce in primele 6 luni la notar sa dea declaratia ca accepta mostenirea, insa se muta in casa parinteasca, plateste datoriile mortului, ii ia masina sa se plimbe cu ea, inchiriaza o camera, plateste impozite, culege livada etc, adica in mod evident pune stapanire pe mostenire, cu alte cuvinte o accepta tacit. Si astfel are aceleasi drepturi ca si cel care a dat declaratia expresa in fata notarului. Pentru aceasta a doua situatie se poate da declaratie si dupa 30 de ani (declaratie de acceptare tacita a mostenirii). Care difera de declaratia de acceptare expresa. Asta incercam sa va explic. Si de aceea v-am indrumat sa-i explicati unui avocat ce anume au facut sau nu au facut fratii dvs in primele 6 luni, ca sa va ajute sa intelegeti daca declaratia lor e mincinoasa sau nu.

art.1103 din Codul Civil parca prevedea termenul limita pina la care se poate dezbate o succesiune la notar , termenul fiind de 1 an de la data decesului .Iar neconsemnarea in dosarul succesoral a declaratiilor mele si faptul ca eram singurul cu o declaratie de acceptare a succesiuni in termenul legal , face din notarul respectiv un prezumtiv infractor . Pina la instanta m-am adresat Camerei Notarilor Publici si D.N.A.-ului ,urmand sa deschid un proces indreptat atat impotriva actelor emise de respectivul notar precum si a notarului pentru lipsa de profesionalism de care a dat dovada.