speta interesanta

In 2001 se incheie un antecontract sub semnatura privata intre promitentul - vanzator si promitentul - cumparator si se da un avans reprezentand 20% din valoarea totala a imobilului ce urmeaza a fi cumparat, situat undeva in provincie. Promitentul cumparator incearca in urmatoarele luni sa obtina un credit, insa din cauza varstei (fiind pensionar), nu reuseste. Motiv pentru care, creditul se ia pe pe numele fiul acestuia, iar contractul de vanzare cumparare in forma autentica se incheie pe numele acestuia din urma. In acelasi timp se pune si ipoteca pe un imobil deja existent, din Bucuresti, ce apartinea tatalui pensionar. In urmatorii 6 ani, creditul se achita de tatal pensioar, dar pe numele fiului, avand in vedere ca acesta era titularul. In 2008 tatal pensionar reuseste sa obtina un credit si achita primul imprumut - cel de pe numele fiului si radiaza ipoteca. La incheierea contractului de vazare cumparare (in 2002) a existat o intelegere verbala intre tata si fiu, precum ca, dupa achitarea integrala a creditului, sa se transfere proprietatea (prin vanzare) de la fiu la tata. In 2008, la solicitarea tatalui, fiul arata ca este de acord sa transfere proprietatea imobilului din provincie catre tata cu conditia ca tatal sa-i faca acte pe apartamentul din Bucuresti. Avand in vedere ca tatal mai are si alti copii, a refuzat conditia pusa de fiu, propunand vanzarea apartamentului din Bucuresti si impartirea in cote egale a pretului intre copii. Fiul - proprietar in acte al imobilului din provincie - a refuzat si a amentintat tatal ca il va evacua in imobilul din provincie, in care acesta locuia din 2002, daca nu accepta conditia pusa de el.
Intrebare: exista vreo actiune in instanta prin care sa se constate dreptul de proprietate al tatalui-pensionar asupra imobilului din provincie? Avand in vedere ca antecontractul a fost incheiat pe numele sau, ca tot el a platit creditul luat pe numele fiului, precum si ca a achitat dintr-un alt imprumut, creditul fiului in 2008? Poate fi posibila o actiune de constatare a simulatiei? In sensul ca actul incheiat cu fiul a fost un act simulat, iar intelegerea dintre tata si fiu (verbala, e adevarat) este de fapt \"actul\" secret si real? Poate instanta constata ca de fapt tatal este proprietarul real al imobilului? Vanzatorul imobilului este de acord sa vina in instanta in calitate de martor pentru tata pentru a proba faptul ca intentia a fost ca acesta din urma sa fie cumparatorul si nu fiul. Mai exista si alti martori care pot dovedi ca tatal a platit creditul pe parcursul celor 6 ani. Ce temei juridic ar putea avea o astfel de actiune? Exista si o alte posibilitate?