Situatia apartamentului, cota-parte din acesta intrand in masa succesorala a defunctului, trebuie lamurita si numai dupa aceea acesta se poate vinde.
1. Astfel, daca mama continua sa locuiasca in acel apartament, aceasta nu mai trebuie sa dea declaratie autentica de acceptare expresa a mostenirii lasate de defunct, deoarece prin faptul locuirii apartamentului aceasta accepta tacit succesiunea.
Daca in cele 6 luni de la data mortii sotului mamei, nu are loc dezbaterea succesorala, iar fiii defunctului nu se duc la notar sa dea o declaratie de acceptare a succesiunii sau nu fac o cerere de deschidere a succesiunii, in termenul de 6 luni, acestia vor fi decazuti din dreptul de a-l mosteni pe tatal lor.
In aceasta varianta, dupa expirarea celor 6 luni, daca mama dv. nu doreste sa imparta mostenirea cu fiii fostului sot, mama trebuie sa introduca o actiune in instanta de constatare a faptului ca este singura mostenitoare a defunctului, in urma careia va obtine o hotarare care se va intabula in cf si va putea vinde cui va dori acel imobil, oricand, fiind singura proprietara a acestuia.
2. Are loc la notar deschiderea dosarului succesoral, sunt citati toti succesibilii: mama si fiii defunctului, dar partile nu se inteleg in fata notarului cu privire la cota-parte ce li se cuvine sau la alte aspecte legate de mostenire si detaliate in mesajul anterior. In acest caz, notarul va da o incheiere de inchidere a dosarului si va indruma partile la instanta pentru rezolvarea dezbaterii succesiunii pe cale litigioasa. In instanta, partile vor primi atat cat le prevede legea, respectiv mama 1/2 plus 1/4 din 1/2, respectiv 5/8, respectiv 10/16, iar fiii cate 3/16 fiecare.
Dupa acest partaj, fiecare dintre coindivizari va avea o cota-ideala din bun, respectiv mama 10/16, fiul 1 - 3/16, fiul 2 - 3/16. In aceasta situatie, daca partile nu se inteleg si fiecare vrea bunul in materialitatea sa, acesta se va partaja de catre instanta astfel:
a) se va atribui in natura partii care are cota cea mai mare sau partii care are nevoie mai mare de bun, cu obligarea acesteia la plata unei sulte catre ceilalti intr-o perioada determinata de instanta;
b) daca niciunul nu doreste bunul, sau niciunul nu are posibilitatea de a achita sulta celorlalti, instanta va dispune vanzarea bunului la licitatie si impartirea sumei obtinute catre cei trei conform cotelor de proprietate detinute;
c) daca bunul imobil este comod partajabil in natura, desi la un apartament in bloc este exclus, pe baza unei expertize se va efectua lotizarea bunului in 3 parti, conform cotelor de proprietate, dupa caz cu plata unor sulte pentru egalizarea loturilor.
Daca bunul imobil este dobandit prin certificat de mostenitor (la notar, in cadrul dezbaterii succesorale necontencioase) sau pe baza hotararii judecatoresti de catre cei 3 in cotele aratate mai sus, bunul nu poate fi vandut de catre unul dintre coproprietari, ci doar fiecare coproprietar isi poate vinde cota sa din bun, cota ideala insa, astfel ca sunt sanse minime ca un tert sa cumpere spre ex. cota de 10/16 din imobil in care nu va putea locui niciodata decat daca va cumpara si partea celorlalti. ;)