avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 369 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Recunoasterea paternitatii copilului impotriva vointei ...
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Recunoasterea paternitatii copilului impotriva vointei mamei

Buna, deoarece tatal copilului a demonstrat in nenumarate randuri ca nu ii pasa de noi intrucat a manifestat nepasare pe toata durata sarcinii, a nasterii a timpului petrecut in spital si a celor 2 luni de cand s-a nascut copilasul, am decis sa nu il trec in certificatul de nastere ca tata pentru a nu avea drepturi asupra copilului. Mentionez ca nu m-a sustinut nici macar moral, sprijinul financiar fiind exclus in procent de suta la suta. Intrucat este o influenta foarte proasta nu doresc sa faca parte din viata copilului, iar el doar pentru a-mi face in ciuda vrea sa faca actiune in instanta pentru paternitate, cu test...pe care vrea sa il platesc tot eu. Intrebarea mea este, poate recunoaste copilul si sa apara ca tata in certificat ca tata sau mai rau sa il treaca pe numele lui daca eu nu sunt de acord? Si ce pot face sa impiedic sa se intample asta? Se poate ajunge pana la extrema in care sa primeasca el custodia? Mentionez ca la el acasa conditiile sunt jalnice si are datorie la banca pe care nu intentioneaza sa o achite si chiar cazier pentru diverse delicte daca nu ma insel. Va rog ajutati-ma cu un sfat, ce sa fac?:((
Cel mai recent răspuns: saya-impala , utilizator 20:09, 22 Februarie 2014
Inainte de stabilirea domiciliului copilului se va face o ancheta psihosociala la domiciliul tatalui.
In plus, puteti aduce martori (sper ca puteti) referitor la conditiile de la domiciliul tatalui si referitor la comportamentul acestuia.
Un avocat va poate indruma mai la obiect, in functie de detaliile pe care i le puteti furniza, in legatura cu abordarea problemei dvs.
Insa, incercati sa va centrati problema in jurul copilului ca sa aibe acesta cat mai mult de castigat. In prima dvs interventie discutia s-a purtat strict in jurul a ce doriti dvs si ce simtiti dvs. Abia in a doua interventie v-ati explicat din punctul de vedere al copilului. Orice demers faceti in instanta in legatura cu probleme legate de autoritatea parinteasca si drepturile copilului trebuie sa le centrati in jurul copilului pentru a avea cat mai multe sanse de castig.
Mult succes va doresc.
Sfatul meu este sa incepeti sa va asumati responsabilitatea pentru actiunile dvs. si sa acceptati efectele acestora.
Ruben a scris:

Sfatul meu este sa incepeti sa va asumati responsabilitatea pentru actiunile dvs. si sa acceptati efectele acestora.


Corect. Doar ca....... responsabilitatea mamei este fata de copil. Si apropo, si a tatalui. Iar efectul este ca mama sa nu accepte sicanele facute de tata, pe care el le poate face doar din simplul motiv ca legislatia in materie in Romania este incredibil de prost facuta.


Revenind la topic, pentru initiatoarea acestuia, mai jos sunt cateva idei referitoare la problemele pe care le-ai expus (unele repeta ce s-a spus mai sus):

- daca tatal vrea sa recunoasca copilul, nu il poti impiedica. In ceea ce priveste contestarea paternitatii, nu stiu daca are sens, pentru ca vei pierde oricum (daca stii clar ca el e tatal) si nu are sens ca pierzi bani cu un astfel de litigiu si tot ce implica el.

- numele copilului: daca tatal il recunoaste, asta nu inseamna ca se va schimba automat si numele de familie al copilului. Oricum, din punct de vedere legal, nu conteaza, ceea ce conteaza e stabilirea filiatiei fata de tata, nu faptul ca "e trecut pe numele lui".
Cu alte cuvinte, si in situatia in care copilul are numele tau de familie, dar el este tatal in certificatul de nastere, fix aceleasi probleme vei avea ca si in situatia in care el are numele lui de familie, din simplul motiv ca el este tatal.

- tatal poate solicita in instanta schimbarea numelui copilului si trebuie sa aiba si motive temeinice pentru asta. Intr-unul din cazurile pe care le stiu - identic cu al tau in sensul ca cei doi nu erau casatoriti, la nastere, tatal nu a fost prezent, nu s-a implicat, etc., dar apoi a recunoscut copilul - dupa recunoastere, tatal a vrut ca baiatul sa ii poarte numele. A formulat actiune in instanta si, pe scurt, solutia instantei a fost sa le poarte numele reunite.
Interesant e ca in cursul litigiului s-a pus problema care din nume ca fie primul din numele reunite, adica numele mamei - numele tatalui sau numele tatalui - numele mamei.
Instanta a decis ultima varianta.
Ca fapt divers, si in legatura cu ce voi spune in continuare, mama s-a mutat in alt oras, iar tatal a uitat de copil.

Dar cele de mai sus sunt cele mai mici probleme.
Adevaratele tale probleme vor incepe daca distinsul tata va fi istet sa solicite custodia comuna, si daca o va obtine in instanta, prin hotarare definitiva si irevocabila.
In acel moment, vei fi la mana lui.
Am vazut ca pe net circula o petitie pe petitieonline.ro in sensul in care se doreste modificarea Noului Cod Civil si eliminarea custodiei comune, tocmai pentru a se evita situatiile in care tatal abuzeaza de acest drept si sicaneaza mama in detrimentul copilului.
Bineinteles ca mama poate introduce actiune in justitie si poate castiga, dar nu despre asta e vorba, pentru ca asta implica timp si bani, iar un litigiu inseamna un mare consum de timp, bani si nervi. Plus ca mama va trebui sa vina cu un intreg arsenal de probatorii impotriva tatalui, ceea ce nu e usor.
Deci, poate te intereseazi si semnezi si arati si altor mamici aflate in aceeasi situatie cu a ta.

Revenind, probleme incep daca:
- cere in instanta custodie comuna;
- sau nu, dar cere program de vizitare (adica dreptul de a avea legaturi personale cu copilul) si, mai mult, sa il ia din domiciliul tau in acest interval de timp si sa il duca la el.
In acest caz, depinde cum te aperi si cum convingi instanta sa nu dispuna luarea din domiciliul tau. Ori pe el, daca ajungi la o tranzactie.
Daca iti iei avocat, ai mare grija ce o sa faca si iti sugerez sa nu mergi total pe mana avocatului, adica sa nu inghiti pe nemestecate orice iti spune el ca e bine sau ca asa e practica instantei.
Cand e vorba de interesul superior al copilului, nu poate fi vorba de o practica batuta in cuie a instantei si tu decizi ce este bine si ce nu pentru copil.
Poti sa te opui la custodia comuna cu toate argumentele pe care le ai impotriva lui, dar nu ca nu iti place tie de el, ci sa convingi instanta ca nu e bine pentru copil ca el sa aiba custodie comuna.
La programul de vizitare, nu ar fi bine sa te opui total sa aiba legaturi cu copilul, dar pentru urmatoarea perioada, tinand cont de varsta copilului, vizitele sa se desfasoare la domiciliul tau (unde este si domiciliul copilului). Un argument in plus este ca acest tip de hotarari nu sunt neschimbabile, in sensul ca, in masura in care imprejurarile de schimba, de ex. copilul creste, poate fi introdusa o noua actiune si se poate pronunta o noua hotarare, de ex., la 10 ani sa il poata lua, etc. Asadar, pentru binele copilului acum, este ca el sa stea la tine. Cand va mai creste, se va re-evalua situatia si se va decide atunci.
Si poate pana atunci va scadea si interesul lui….. cine stie, si va lasa in pace.

In alta ordine de idei, gandeste-te si la urmatoarele:
- daca el apare pe certificatul de nastere, nu o sa poti sa scoti copilul din tara si mereu o sa te lovesti de problema acordului tatalui.
- ca sa il scoti din tara si in general, sa nu ai nevoie de acordul lui expres, iti trebuie hotarare judecatoreasca de increditare catre tine (adica numai tu sa ai custodia).
Ar fi exceptional pentru tine sa ai o astfel de hotarare, e aur curat.
Gandeste-te sa o obtii. Nu pot sa apreciez pentru ca nu il cunosc pe tata, dar poate evaluezi sansele ca, daca introduci tu impotriva lui o actiune pentru incredintare, el sa ceara custodie comuna. Daca o cere si instanta i-o acorda, ai pierdut tot. Daca nu, ai castigat libertatea.
Un alt risc este ca el sa nu o ceara, dar instanta din oficiu sa o puna in discutie si sa o acorde.

E un mare risc, dar daca castigi, e tot ce ai nevoie. Daca consulti un avocat, iti poate spune cam care e practica instantelor pe aceasta tema conform Noului Cod Civil.

In incheiere, iti mai spun 2 ganduri:
1. Incearca sa incepi sa iti aduni dovezi impotriva lui cu privire la neglijenta si dezinteresul fata de copil, poate te vor ajuta. De ex., tine un jurnal cu ce face el pentru copil, de genul, cand vine sa il vada, daca iti da bani ori te ajuta cu ceva, cand te suna sa intrebe de copil etc. - date si ore exacte.
Daca ai putea cumva sa il pui pe el sa semneze ori chiar sa scrie, e si mai bine. Ori fa-le poze cu data pe poza. Sau orice altceva, nu stiu ce idei mai poti sa ai.
Stiu ca e aproape imposibil si ca poate da de banuit, stiu ca pare ciudat, dar cine stie cum te poate ajuta asta la un proces de custodie comuna….. sa arati instantei cat de dezinteresat e.
Poate nu te vor ajuta total, dar si un pic, tot e ceva.
Asigura-te ca poti veni cu martori independenti, nu doar cu mama sau sora, care sa stie bine ce se intampla acolo, sa va fi vazut impreuna, sa stie ce face el pentru ca martorul insusi a fost de fata, nu pentru ca i-ai povestit tu.

2. Tatal nu va fi niciodata decazut din drepturile parintesti decat daca e condamnat penal. Daca nu e, el le va avea si o sa il ai pe cap inca 18 ani ! Timp in care nu vei putea sa lasi garda jos daca intr-adevar iti pasa de copil si vrei sa il cresti tu asa cum trebuie si cum e mai bine pentru el.

Cu alte cuvinte, trebuie sa fii cu 5 minute mai desteapta decat el si sa fii pregatita pentru sicane. Legea nu te ajuta prea mult, trebuie sa te ajuti singura si sa ai speranta ca daca ajungi la proces, vei da peste un judecator luminat.
Dar sa nu renunti, pentru ca vei lupta pentru copilul tau.
Iti tin pumnii !
Ii multumesc frumos utilizatorului Morgan le Fay deoarece este singurul care a inteles situatia si s-a concentrat pe a-mi da un sfat util in loc de a ma critica cum au facut ceielalti. Unii au considerat ca ma folosesc de copil si ca incerc sa tin copilul departe de tata dintr-un moft si ca sa ma razbun pe acesta si nu pentru ca asa este mai bine pentru copil. Eu am cerut un sfat relatand pe scurt situatia,suficient pentru a fi inteleasa si am asteptat un raspuns mai mult sau mai putin profesional si nu pareri personale despre viata mea privata pe care am ales sa nu o expun in totalitate pe un site public... Alte comentarii referitoare la conceperea copilului, nu mi-am dorit sa raman insarcinata dar s-a intamplat cum se poate intampla oricui si am ales sa nu intrerup sarcina ucigandu-mi copilul pentru ca tatal sau e cum e... Rog in continuare daca cineva ma poate ajuta cu un sfat util sau cu exemple de dovezi pe care sa incerp sa le strang impotriva tatalui, pentru ca nu stiu ce se accepta in instanta si ce nu si pe ce se pune accentul; iar pe cei ce doresc sa isi dea cu parerea referitor la intentiile mele sau sa-mi reproseze faptul ca i-am dat viata acestui copil, ii rog politicos sa se abtina!
Am inceput sa inregistrez convorbirile telefonice in care tatal recunoaste mare parte din lucrurile pe care le-a facut. In caz ca se ajunge in instanta, vor fi acceptate?
Morgan le Fay a scris:
si tu decizi ce este bine si ce nu pentru copil.

Cu asta nu cred ca ar fi de acord nicio instanta din momentul in care copilul este recunoscut de tata si principiul folosit in Uniunea Europeana este de "custodie comuna" (de altfel normala atata timp cat majoritatea copiilor isi doresc sa aiba atat mama cat si tata). Atitudinea asta de mama care decide ce-i bine pentru copil si tatal doar pe post de bancomat rareori poate fi considerata "spre binele copilului".

Dar cine sunt eu sa imi pun problema ce a facut mama incat tatal nu a mai vrut s-o vada...
Se pare ca ideea "a fost si greseala mea" si cautarea unei solutii amiabile, civilizate, nu mai este la moda. Este mai distractiv si relaxant in schimb sa aduni dovezi cat de bine i-ar fi copilului fara tata si sa petreci 18 ani si bani prin tribunale.

Faptul ca tatal nu vrea sa o mai vada pe mama copilului, nu inseamna ca nu vrea sa-si vada copilul, sa petreaca timp cu el, sa cheltuiasca bani cu el. Cel mai probabil, tatal nu vrea sa cheltuiasca bani cu mama copilului. Asa ca... din momentul in care tatal isi asuma paternitatea copilului, iar mama il impiedica sa-si exercite drepturile parintesti (fara a avea o hotarare judecatoreasca in acest sens), mama este pasibila de inchisoare conform Art. 307 Cod Penal.
Ultima modificare: Miercuri, 19 Februarie 2014
Ruben, utilizator

Alte discuții în legătură

Probleme custodie copil PAVEN ANA MARIA PAVEN ANA MARIA As dori sa va cer sfatul intr-o problema de familie. Sora mea a divortat in urma cu doi ani obtinand custodia deplina asupra copilului , care anul acesta ... (vezi toată discuția)
Ce se întâmplă dacă refuz să mai dau copilul în vizită la domiciliul tatălui? acesta nu plătește pensia de întreținere și nu are condiții bune de locuit CaradeanuMihaela CaradeanuMihaela Ce se întâmplă daca refuz sa mai dau copilul in vizita la locuita tatalui? Mentionez ca noi suntem divorțat,am castigat custodie exclusiva,copilul are 5 ... (vezi toată discuția)
Decăderea din drepturile parintesti doru58 doru58 Fiica mea are un copil in varsta de 5 ani, recunoscut de tata, poarta numele de familie al tatalui.Ambii parinti sunt de acord ca, tatal sa ,,decada,, din ... (vezi toată discuția)