Am urmatoarea intrebare: care este masura (limitele, frecventa, subiectele) dreptului la informare al parintelui nerezident? Respectiv, in calitate de parinte, la care copilul isi are domiciliul, ce obligatii de informare am fata de celalat parinte? Mi se pretind informatii zilnice si scrise, ceea ce mi se pare un exercitu abuziv. Nu sunt secretara, nu am timp de compuneri in fiecare seara. Multumesc..
Mie mi se pare geniala ideea lui Matroze cu programul trimis pe mail. iar in zilele cand trebuia sa vina si nu s-a prezentat scrieti: "stat in casa si asteptat tatal" "stat in casa si asteptat tatal".... din ora in ora. Apoi intrebati pe judecator daca chiar este in interesul copilului sa suporte acest comportament.
Nu e de neglijat consilierea psihologica a copilului iar daca psihologul constata unele probleme, chiar ar fi cazul sa interveniti legal
Din cate stiu eu, in astfel de situatii interesul copilului primeaza . si din 2 una:
- fie copilul este atasat de tata, si este in interesul copilului sa se dezvolte armonios, sa se simta iubit de ambii parinti; in acest caz, va sfatuiesc sa intariti legatura dintre ei, oricat de greu vi s-ar parea. ceva de genul: "tati te iubeste sai ii este dor de tine si ii pare rau ca nu a putut veni" oricat vi s-ar parea de ciudat, sa-l vorbiti de rau poate fi un bumerang. nu numai ca nu va stabili relatii cu tatal, dar s-ar putea sa scada si increderea in capacitatea d-voastra de a alege. " dece te-ai casatorit cu el daca e asa?". sunt studii care au aratat ca copii proveniti din familii agresive (pe locul I) si din familii monoparentale (locul II) au problemele cele mai mari de integrare
- copilul este afectat si luati masuri de indata
Repet: interesul copilului primeaza; si legal, si moral
De acord ca asta primeaza.
Totusi, daca tatal nu vine, nu vad sa fie in avantajul copilului autovictimizarea mamei. Sa-i scrii din ora in ora inseamna ca un jude va cam pricepe de ce nu vine acel tata. Sa alienezi, sa presezi, sa manipulezi asta inseamna: picatura chinezeasca si nu e in avantajul mamei intr-un viitor proces dar, mai ales, pana atunci, e sigur in detrimentul copilului.
In toate cazurile, copiii isi iubesc parintii neconditionat si nu ajuta absolut deloc sa-i aratam, demonstram sau spunem cat de rau e unul dintre ei. Niciodata.
Raspunsurile de tipul Tatal nu a putut etc. sunt extrem de indicate. Daca insa mama ii scrie de 10 ori pe zi tatalui mailuri, isi creeaza o stare de frustrare pe care o va transmite copilului si asta nu ajuta.
Doamna AVLIL nu este vorba despre nicio autovictimizare. Asta, mai nou, este "partitura" celor ce se numesc "sexul tare"! mi se intorc matele pe dos cand stiu ce face si apoi il aud vaicarindu-se in instanta. Si nu in ultimul rand, ma mira "naivitatea" instantelor si lipsa oricarei diligente in a detecta profilul plangaciosului!
Mai pe scurt: eu am 1 copil, nu 2! nu raspund si nu vreau sa raspund pentru conduita "tatalui". Fiecare trebuie sa traga consecinta propriilor fapte. De aceea legislatiile normale au institutia "unfit parent". Eu nu sunt vanzator de iluzii si povesti si personal nici nu cred ca e bine sa amagesc copilul (care oricum, mai devreme, mai tarziu, intelege si tot ce se intampla este ca imi pierd si eu credibilitatea).
Asa cum am mai scris, dar nu mi-a raspuns nimeni, dreptul de vizitare este dat in 1ul rand in consideratia copilului, secundar in consideratia "taticului". Orice drept personal se poate exercita pana la limita la care exercitiul lui incalca dreptul celui de alaturi. Prin urmare: copilul meu are dreptul la o viata emotionala echilibrata si la o viata de zi cu zi linistita. "Consemnarea" copilului la domiciliu si nerespectarea dreptului lui la o viata echilibrata e normal sa poata fi sanctionata!
Programul de vizita a devenit o "arma" si in mod absolut irational exercitiul abuziv al acestui drept nu e sanctionat de lege! Eu personal m-am gandit sa fac o actiune in pretentii si sa solicit despagubiri pentru fiul meu si ptr mine pentru obligarea noastra de a sta acasa in loc sa ne petrecem timpul asa cum socotim.
Astfel de hotarari judecatoresti in contradictie cu realitatea si evidenta contribuie si ele la pierderea oricarui respect fata de instante si lege.
Cand eu arat, cu probe, ca in medie "taticul" vine la sub 50% din program si ca atunci cand apare dupa luni de zile de absenta ca o floricica, imi face cate o plangere la politie,ca nu m-a gasit cu copilul pe prispa, iar, fata de asta, dna jude, de 20 si un pic de primaveri, ii mai incuviinteaza in plus si un program cu luarea in vacanta (in functie de care, eu, aiurea, imi iau concediu, si desigur se dovedeste degeaba, caci nu vine,), mie nu-mi raman decat 2 lucruri de facut: sa ma intreb cum a petrecut dna jude cu o seara inainte in club, alaturi de alti intelepti de 20 de primaveri, si sa-mi iau copilul de mana si sa plec, lasandu-l pe "tatic" si pe instanta sa-si produca reciproc ce hartii vor ei! si cu ele sa ramana! Eu si copilul meu avem de trait o viata!
Dar nu am spus sa-i trimita mail din ora in ora, ci, tinand cont ca tatal doreste sa fie informat, sa-i trimita un mail seara, de exemplu, in care sa-l umple de informatii "la indigo" . nici nu trebuie sa stea sa scrie de fiecare data; retrimite acelasi email
Cand am spus "din ora in ora" nu ma refeream sa trimita mail din ora in ora, ci incadrul programului sa scrie:
ora 9- sta in casa
ora 10 - stat in casa....
iar dna PS (nu-mi permit sa va spun pe nume ), ce-i drept, in comentarii ati vorbit numai despre frustarile d-voastra, fara sa spuneti daca acest comportament al tatalui il afecteaza si pe copil sau doar pe d-voastra.
pt ca, daca copilul se bucura cand isi vede tatal, ar fi de dorit sa lasati mandria d-voastra si sa incercati sa intariti legatura, nu sa o rupeti.
Vorbesc in calitate de mama divortata, care ar fi fost mai mult decat bucuroasa sa nu-si mai vada fostul sot, dar care a inteles ca un copil are nevoie de amandoi parintii.
am spus mai devreme ca familiile monoparentale nu sunt bune pt copil si o sa incerc sa explic de ce: copilul invata de la adultii importanti din viata lui niste lucruri, modele, felul cum sa se adapteze la viata. cand vede doar un singur model, il foloseste numai pe acela; pt ca nu stie ca are de ales. si va actiona fie exact ca modelul, fie diametral opus de model. in momentul cand are de invatat de la ambii parinti, va alege ceea ce i se potriveste si, in primul rand, va intelege ca are mai multe optiuni . nu stiu daca ma fac inteleasa.
in fine, parerea mea este ca doar daca puiul d-voastra este afectat, sa actionati impotriva lui; altminteri... ce sa va spun? viata este de kkt. o sa va adaptati, ca n-aveti incotro
avocatnet.ro explicăm legislația
proastasatului, utilizator
Alina2011 
Bubbles2017 
pacurariu maria