Doresc sa va supun atentiei o speta care naste anumite controverse. Un inculpat a savarsit impreuna cu alte 3 persoane anumite fapte penale. La judecarea fondului, cele 3 persoane au recunoscut savarsirea infractiunilor, beneficiind astfel de procedura simplificata prevazutga de art. 375 NCPP. Fata de inculpatul despre care vorbesc, si care a recunoscut doar 90% din invinuiri (desi vroia sa le recunoasca pe toate, dar din nesiguranta sau emotii nu le-a recunoscut integral), s-a dispus disjungerea cauzei. Intrebarea este: se mai poate el prevala acum de institutia recunoasterii si asumarii faptei, astfel incat sa poata beneficia de procedura simplificata prevazuta de art. 375 NCPP ? Practic instanta care judeca dosarul disjuns, este aceeasi, respectiv Tribunalul, deci nu vad de ce nu ar mai putea uza de aceasta procedura? Ce parere aveti ?
Daca nu rezulta de nicaieri ca i-a fost pus in vedere de prima instanta si eu zic ca se va trimite cauza spre rejudecare la prima instanta dar se poate si sa judece curtea de apel.
Rejudecarea se poate dispune in doua situatii conf. CPP, prima, este in situatia in care, judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte.
A doua situatie in care se poate dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, este atunci când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.
Vi se pare un caz de nulitate absoluta?
Oricum exemplul nu cred sa fie real, nu vad instanta care sa omita asa ceva.
Domnule avocat, va asigur ca exemplul este cat se poate de real si de recent. Un inculpat a formulat APEL in care efectiv sustine ca la fond nu i s-a explicat in mod de catre completul care a prezidat sedintele, in mod corect/complet/elaborat avantajele recunoasterii, astfel incat, ca urmare a acestor lacune explicative, el nu a apelat la procedura simplificata prevazuta de art. 374. Sustine de-asemeni ca neavand cunostinte juridice temeinice si fiind pe de-asupra si semi-analfabet, nu a inteles in concret care este beneficiul dat de recunoasterea si asumarea faptelor. Astfel, in faza de apel solicita ca instanta ierarhic superioara (in cazul nostru Curtea de Apel) sa ii permita sa faca uz de procedura recunoasterii. Am inteles de la dvs ca trimiterea spre rejudecare este imposibila si nejustificata. Insa care este procedura ce trebuie urmata? In ce sens vor putea fi puse concluziile in apararea unui asemenea inculpat? Se poate pleda in sensul in care se va sustine ca instanta de fond nu i-a expliat complet ceea ce presupune art. 374 ? Ce solutie poate da instanta de apel in cazul in care admite apelul ? Se poate face recunoasterea si in faza de apel? Cum vedeti rezolvarea acestei situatii? Va multumesc.
Procedura este simpla, instanta ii pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile legale in sensul ca limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.
Mai elaborat de atat, nici o instanta nu sta sa-i explice, inculpatul are dreptul la aparare si are posibilitatea sa fie informat de avocatul ales sau de avocatul din oficiu, in cazul in care asistenta juridica este obligatorie.
In apel cu siguranta nu se mai poate merge pe procedura simplificata, dar instanţa daca reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi pe care inculpatul o recunoaste, va tine cont la individualizare.
Va multumesc, domnule avocat. Sper sa nu fiu cicalitoare sau sa abuzez de bunavointa dvs., dar vreau doar sa va intreb daca în cazul în care un asemenea inculpat (care sustine ca nu i s-a adus la cunostinta de catre instanta de fond despre ceea ce presupune art. 374 NCPP) dovedește faptul că efectiv nu i s-a adus la cunoștință de către instanta de fond, atunci ce se va intampla? Să presupunem că dovedește prin administrarea de probe (respectiv înregistrarea audio a ședinței de la fond, martori, etc) faptul că instanța de fond nu i-a pus în vedere că se poate prevala de procedura simplificată. Și vreau doar sa vă întreb ce probe poate solicita el în apărare , acum , la instanța de apel? Să zicem, deci, că dovedește. Ce se va putea întâmpla într-o asemenea situație (teoretică)? Vă mulțumesc.