Atac in instanta refuzul redeschiderii dosarului?

Deci, va rog sa urmariti rationamentul... in desfasurarea sa logica.


Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca, in afara de rezolutiile sau ordonantele de netrimitere in judecata, la care se face referire prin art. 278^1 din Codul de procedura penala, nicio alta masura luata de procuror si niciun act efectuat de acesta sau din dispozitia sa nu poate face obiectul plangerii la judecator.
S-a relevat, in aceasta privinta, ca legiuitorul a stabilit in mod limitativ actele procurorului ce pot fi contestate pe calea plangerii reglementate in art. 278^1 din Codul de procedura penala.
S-a considerat ca in astfel de situatii obiectul plangerii nu poate privi decat rezolutia de neincepere a urmaririi penale sau in ordonanta ori rezolutia de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

Deci instantele care au aplicat corect legea... au motivat exact cum motivati si dvs, anume ca CPP nu prevede, deci e inadmisibil.

ICCJ a fost de acord doar cu solutia, nu si cu motivarea lor!
Deoarece spune mai departe:

In aceste conditii, din moment ce prin dispozitiile art. 278^1 din Codul de procedura penala este instituit, limitativ, controlul judiciar numai asupra temeiniciei solutiilor de netrimitere in judecata, in raport cu cercetarile efectuate in cadrul actelor premergatoare sau al urmaririi penale, este evident ca in cazul celorlalte acte sau masuri ale procurorului sau efectuate pe baza dispozitiilor date de el, un asemenea control din partea judecatorului nu mai poate avea loc.

Un atare mod de a se proceda se impune deoarece... pentru toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa, cum sunt masurile preventive si cele asiguratorii, au fost reglementate proceduri specifice de verificare imediata de catre instanta (art. 140^2 si art. 168 din Codul de procedura penala) ori exista posibilitatea de a fi cenzurate indirect de instanta, fie in cadrul procedurii prevazute de art. 300 din Codul de procedura penala, referitoare la verificarea regularitatii actului de sesizare, fie cu ocazia cercetarii judecatoresti.

Sunteti de acord ca RIL se refera doar la toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa... care survin inaintea emiterii ordonantei de clasare?
Pe cale de imediata consecinta, RIL nu se refera si la redeschidere, care urmeaza dupa o eventuala ramanere definitiva a unei ordonante de clasare?

Concluzia ca simpla invocare a acestui RIL nu conduce automat la inadmisibilitate?!

Nu sunt de acord, sunt de parere ca RIL ul stabileste clar ce poti ataca mai departe la instanta, orice altceva fiind inadmisibil.
Nu as vrea sa intelegeti gresit, din punctul meu de vedere ar trebui sa existe posibilitatea sa va puteti adresa instantei in cazul prezentat de dvs, din pacate legiuitorul nu permite.

RIL unifica practica, da?
Deci chestiunea de practica divergenta care s-a nascut se referea doar la posibilitatea de a ataca in instanta toate celelalte acte sau masuri ale procurorului ori efectuate din dispozitia sa... care survin inaintea emiterii ordonantei de clasare.

Pe cale de consecinta, daca nu s-a ridicat problema redeschiderii, ICCJ nu avea cum sa unifice o practica... asupra acestei chestiuni in particular.
De altfel, dupa cum reiese din motivare... nici n-a facut-o!



In cu totul alta ordine de idei, cum va raportati la celalalt RIL, mai recent...si care pare a discuta separat tocmai chestiunea redeschiderii??

RIL 27/2015, publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din data de 11 decembrie 2015
ordonanţa procurorului ierarhic superior [prin care în baza art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală este admisă plângerea părţii vătămate şi se dispune infirmarea ordonanţei procurorului de caz şi redeschiderea urmăririi penale] este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară potrivit art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală în situaţia în care urmărirea penală a fost începută „in rem” şi nu „in personam”.

Am mai descoperit inca un RIL Decizia nr. 1/2009: persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate beneficiază de verificarea în două etape a soluţiei date de procuror, astfel:
- controlul intern, declanşat în aplicarea principiului subordonării ierarhice, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a dat soluţia de netrimitere în judecată; şi
- controlul judecătoresc, iniţiat prin formularea, în termenul prevăzut de art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, a unei plângeri adresate instanţei căreia i-ar reveni competenţa să soluţioneze cauza în fond.